Hugh O’Flaherty sau macul purpuriu de la Vatican

The Scarlet Pimpernel Find pasionat de istorie imi place sa scotocesc prin sertarele prafuite ale vremurilor trecute si sa aduc in atentie unele personaje mai putin cunoscute, persoane care nu sunt trecute in cartea de istorie, dar care in epoca in care au trait au resuit sa faca diferenta.

Astazi, voi aduce in atentia voastra un personaj pitoresc,un om cu un curaj nebun care,punandu-si viata in pericol, a reusit sa salveze de la moarte sigura mii de oameni.

Este vorba de Monseniorul Hugh O’Flaherty.

Dar cine a fost acest om si de ce am ales sa opresc asupra lui?

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, intre anii 1942-1944. a reusit sa salveze peste 6500 de persoane de la moarte sigura sau de la deportarea in lagarele de concentrare.

De orogine irlandez acest om a dus la extrem trasatura nationala a tarii din care provenea.Era atat de darz si incapatanat in a reusi sa isi atinga scopul pentru care a fost ales.

In timpul razboiului, Vaticanul si-a pastrat neutralitatea,Papa Pius al XII-lea nu a denuntat holocaustul tocmai pentru a asigura protectie neoficiala evreilor si soldatior armatelor aliate ajunsi in Italia.

Avand acordul tacit al Papei si posedand imunitate datorita rangului sau bisericesc, Monseniorul Hugh O’Flaherty si-a folosit cunostile creeand o retea din care faceau parte aristocrati, ambasadori, maicute si alte fete biseriscesti.Avea oameni si printre contrabandisti.

A reusit sa cumpere mai multe apartamente pentru a avea unde sa ascunda persoanele care ii cereau ajuorul. Cand nu a mai avut loc in acestea, a adapostit fugarii in manastiri, in Castelul Gandolfo,si chiar in casele unor enoriasi.

Intr-o Roma aflata sub ocupatia germana , cu un sef al Sigurantei orasului (SS Sicherheitsdienst) deosebit de ambitios , colonelul SS Herbert Kappler,nu putea sa nu se afle despre activitatea inaltei fete bisericesti, astfel ca s-au luat masuri.

Herbert Kappler nu putea risca un incident diplomatic cu Vaticanul dar putea ingreuna misiunea lui Hugj O’Flaherty, mai intai ,trasand o linie alba in jurul statului papal, apoi punand patrule de-a lungul acelei linii iar in ultima faza interzincandu-i lui O’Flaherty sa mai iasa de pe teritoriul Sfantului Scaun, dupa ce Papa refuzase predarea acestuia pentru a fi incarcerat si judecat ca inamic al Reich-ului.

Se spune ca O’Flaherty era un maestru al deghizarilor si reusea sa insele vigilenta germanilor.Iesea din Piata San Pietro imbracat in cersetor, gunoier, astfel ca ajunsese sa fie supranumit “Macul purpuriu” al Vaticanului,dupa eroul cu identitate secreta al romanului cu acelasi titlu, care dezvaluia povestea unui nobil care ajuta si salva persoanele condamnate la ghilotina si in locul fiecarei ispravi lasa o carte pe care era desenata o floare de mac, un fel de Diego de La Vega care cand isi punea masca devenea Zorro.

Se spune ca Monseniorul a avut curajul sa se deghizeze si in ofiter german.

Prin reteaua pe care si-o creease reusea sa afle ce prizonieri aliati reusisera sa evadeze , ce familii de evrei urmau sa fie deportate, si astfel ii ascundea inainte ca germanii sa actioneze, distribuindu-i in multele sale ascunzatori.

Aceste operatiuni erau sponsorizae de multi aristocrati sau bancheri italieni , de ambasadorii britanic si elvetian, si din banii pe care cetatenii Romei ii lasau in cutiile din biserici.

Eliminarea lui O’Flaherty devenise o obsesie petru Kappler care, nereusind sa il capptureze in afara Vaticanului, s-a decis sa il asasineze.Tentaivele sale au esuat, cardinalul reusind sa salveze viata a peste 6500 de oameni de 20 de nationalitati .

De fapt, acesta avea o vorba:”Dumnezeu nu are tara” (God has no country) si pentu a da sens acetor cuvinte a salvat familia inamicului sau, pe sotia si pe cei doi copii ai lui Kappler, trecandu-i in Elvetia la venirea aliatilor.

Dupa razboi a fost decorat cu diverse distinctii: Comandor al Imperiului Britanic, Medalia Libertatii a Congresului american,si alte decoratii din partea Frantei si a Italiei.Om modest a refuzat pensia viagera din partea statului italian.

Timp de mai bine de 15 ani a fost singurul vizitator al lui Herbert Kappler in inchisoare, iar in 1959 cand acesta s-a convertit la catolicism, O’Flahery a fost cel care l-a botezat.

A devenit primul notar de origine irlandeza al Sfantului Scaun.

A murit in 1963 la varsta de 65 de ani in orasul irlandez Cahersiveen.La aniversarea a 50 de ani de la trecerea sa in nefiinta ,in Killarney, orasul sau natal,in fata casei memoriale a fost ridicat un monument din bronz care il reprezinta.

Oflaherty

Hugh O'Flaherty monument

It's only fair to share...Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

17 Comments

  1. Astfel de oameni dau sens instituției bisericii. Din păcate sunt cazuri singulare, atât în cler cât și in afara rândurilor sale cei care acționează în spiritul preceptelor religioase (de orice natură) și nu în litera unor cărți prăfuite.

    • Dau sens proverbului “Omul sfinteste locul” , si desigur instiutiei bisericii.Doara Papa Ion Paul alII-lea si-amai vizitat atentatorul in inchisoare, iertandu-l .
      Mai rar astfel de oameni!

  2. Pe langa curaj, omul asta si-a facut datoria de slijitor al Bisericii.

    A avut curaj , intr-adevar.Pacat ca nu stim despre acesti anonimi mai nimic, am cautat pe net si am gasit referinte despre el doar in limba engleza dovada ca este aproape necunoscut.

    Bine ca ai scris tu despre el ca altfel nu as fi stiut ca a existat un asemenea personaj.

    • Stii ca, de regula , tin cu cei care nu sunt elogiati sau mediatizati atat cat ar merita.

      Imi place sa scot la lumina personaje mai putin cunoscute dar fascinante 😛

  3. Nu stiam despre acest personaj (cred ca il pot numi astfel, fiindca ce ai scris tu aici e de poveste). Un exemplu pentru multi, chiar si in timpurile noastre. Daca ar exista mai multi asemenea oameni, in fiecare natiune, lumea ar fi un loc mult mai frumos.

    Din pacate, daca ne uitam in jurul nostru, avem atatea exemple negative din randul clerului. Ata d emulte incat a putut sa apara si zicala populara (si nu e de ieri): fa ce spune popa, nu ce face popa!

    • Intr-adevar daca ar fiecare natiune ar avea cate un reprezentat ca acesta lumea ar fi mai buna…Din pacate de peste tot ies la iveala doar partile negative ale oamenilor oriunde ne-am uita.

  4. Cunoşteam personajul, dar fără îndoială merită reamintit!

    • Ma bucur sa aud acest lucru.
      Bun venit pe blog, Radu Thor 😛

  5. Foarte interesantă povestire. Deși am citit atât de multe, uite că despre acest personaj cu suflet atât de mare și atât de mult curaj nu știam nimic. Mulțumesc !

    • Exista cateva biografii despe el dar toate sunt scrise in engleza.Dupa cum amintea si Champ, nici eu nu am gasit vreo referinta in limba romana despre Monseniorul Hugh O’Faherly…

  6. Foarte interesant articolul tau: ca foate multi dintre noi,nu am auzit sau citit ceva despre acest OM,ma bucur ca am avut ocazia acum.

    • Ma bucur ca ti=a placut, din pacate in romana nu prea exista articole despre acest om deosebit, tocmai de aceea l-am adus in discutie..

  7. ”Se spune ca Monseniorul a avut curajul sa se deghizeze si in ofiter german.”

    Cred ca asa s-a simtit cel mai in siguranta!

    Ar merita ecranizata biografia lui si e curios faptul ca a ramas intr-un con de umbra.

    • Exista cateva carti despre viata lui, o piesa de teatru si doua ecranizari : “Scarlet and the Black” cu Gregory Peck (1983) si un remake cu Ewan McGregor (1993).

      In 2013 i-a fost ridicat monumentul din bronz, in lumea occidentala este cunoscut.

  8. Pana si monumentul inchinat acestui MARE OM ,il reda in mers grabit ca si cum la infinit acest OM merge sa salveze oameni.Mi-as dori sa avem si noi in zilele noastre un asemenea OM.

  9. Nu stiam nimic despre acest OM. Iti multumesc pentru povestea vietii lui. E impresionanta capacitatea unora, putini, de a face bine. Dragut si monumentul sau. Il arata in plina actiune. Cred ca asa se si cuvenea. 🙂

    • Putini stiu de el.In Wikipedia nici nu exista articol scris in romaneste despre acest personaj.
      Nu am gasit nici o referire in limba romana despre el. Din pacate.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Termen: Până la al treilea cântat al cocoșilor - 7 - Povestiri de lecturi școlare - […] invit printre personajele literare pe: Alexandru, Alex Mazilu, Cartim, Coolnewz, Doru, Fosile, Pato Basil şi pe oricine mai doreşte puțină distracție…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

LIKE ME ON FACEBOOK

RECOMAND

COMMERCIAL

libris.ro%20 libris.ro%20 elefant.ro%20 evomag.ro%20 elefant.ro%20

CATEGORIES

ARCHIVES

Blog Award

Blog Award

Photo Award

Semn spre carte

FOR MYSELF

www.PRchecker.info

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Copyright

Creative Commons License
Cartim Blog - My Point of View by Caritm is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 Romania License.
Based on a work at www.cartim.ro.
Permissions beyond the scope of this license may be available at http://www.cartim.ro/.