Scurta initiere in simbolistica II
| Posted in Signs & Symbols
Simbolurile Crucii
~ continuare ~
Crucea Malteza – Numita şi crucea cu opt colturi, cru¬cea malteza era semnul Cavalerilor Ospitalieri sau al Cavalerilor Sf. Ioan din Ierusalim, protejau la inceput pe¬regrinii, apoi a devenit un remarcabil ordin militar al Cruciadelor. Stabilindu-şi cartierul general in Malta, au de¬venit cunoscuti sub numele de Cava¬lerii de Malta impreuna cu insigna lor. Crucea malteza este alba pe fond ne¬gru, iar cele opt capete reprezintă be¬atitudinea (binecuvântarea) şi sunt al¬catuite din patru varfuri de sageata. Aceasta forma de cruce a avut rezo¬nanţa şi în Asiria antica, unde cele opt capete îi simbolizau pe zeii Ra, Anu, Belus şi Hea.
O qlta referire la crucea Malteza spune : Crucea Malteza este un simbol al protectiei, un semn de onoare. Povestea ei este veche de sute de ani. Cand un curajos grup de cruciati, cunoscuti sub numele de Cavalerii Sf. Ioan, lupta impotriva Saracen pentru stapanirea Pamantului Sfant, au intalnit o noua arma necunoscuta razboinicilor europeni. Era simpla, dar un teribil de dispozitiv/procedeu de lupta, acasta a adus o ingrozitoare suferinta si o moarte agonizanta bravilor luptatori ai Crucii.
In timpul escaladarii zidurilor cetatii de catre cruciati ei au fost atacatide bombe cu sticle care contineau petrol. Cand ele au fost pline cu lichid inflamabil, Saracen au azvarlit un copac in flacari in mijlocul lor. Sute de cavaleri au ars de vii. Altii si-au riscat vietile pentr a-si salva fratii de arme de la o moarte dureroasa. Astfel, acesti oameni au devenit primii luptatori cu flacarile … si primii dintr-o lunga lista de curajosi Luptatori ai Flacarilor.
Eforturile lor eroice au fost recunoscute de catre Cruciatii care au primit ca insemn al onoarei – o cruce asemanatoare cu cea purtata astazi de catre Luptatorii Flacarilor. Deoarece, Cavalerii Sf. Ioan au trait aproape patru secole pe o mica insula din Marea Mediterana, numita Malta, Crucea a devenit cunoscuta ca fiind Crucea Malteza. Crucea Malteza este un simbol al protectiei. Aceasta inseamna ca luptatorul focului care purta aceasta cruce era hotarat sa-si dea viata, tot astfel cum Cruciatii si-au sacrificat vietile cu multi ani in urma.
Crucea Malteza este un semn de curajului luptatorilor focului … o treapta spre moarte.
Crucea de Fier – Este o cruce ale carei brate se largesc spre periferie şi este un simbol asociat Germaniei, fiind cea mai inalta distinctie militara a sa. Prima Cruce de Fier a fost atribuită lui Frederik Wilhelm III al Prusiei in timpul razboiului cu Napoleon din 1813 şi era din fier, cu margini de argint. A fost decernata in toate campaniile militare ulterioare, inclusiv în primul razboi mondial. Adolf Hitler a adaugat Crucii de Fier o zvastica, dar a fost inlaturata dupa cel de-al doilea razboi mondial. Spre deosebire de zvastica, Crucea de Fier nu a fost eliminata din iconografia Germanici.
Crucea de Fier, în original Das Eiserne Kreuz (EK), este o decoraţie militară a Regatului Prusiei şi apoi a Germaniei, din timpul regelui prusac Frederik Wilhelm III, care a instituit-o la 10 mai 1813. Aceasta decoraţie există şi în prezent fiind distincţie germană oficială care se acordă militarilor pe timp de război. Clasa I a ordinului reprezintă din anul 1813 cea mai înaltă distincţie militară prusacă acordată pe timp de război, având un rang asemănător cu ordinul Pour le Mérite (poreclit şi «Max cel albastru»), care însă este acordată numai ofiţerilor. . În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Hitler decretase conferirea acestui ordin pentru germanii şi cetăţenii statelor aliate cu Germania, pentru fapte de arme excepţionale sau comportarea vitejească în faţa inamicului. Numărul claselor a crescut de la 3, cum fusese în timpul Primului Război Mondial, la 8, care în ordine progresivă erau: Clasa a II-a; Clasa I; Crucea de Cavaler; Crucea de Cavaler cu frunze de stejar; cu frunze de stejar şi spade; cu frunze de stejar, spade şi diamante; cu frunze de stejar aurii, spade şi diamante (conferită o singură dată) şi chiar o mai Mare Cruce (acordată numai o singură dată, lui Herman Göering pentru participarea Forţelor Aeriene în Campania din Franţa, în anul 1940). Cu toate că sunt şi alte distincţii militare germane, nu au atins prestigiul care îl oferă persoanei decorate cu Crucea de fier.
Svastica – astazi, svastica este strict legata de nazismul secolului XX, dar la origine este un stravechi simbol pozitiv, inainte ca Hitler să o preia în 1919 ca Hakenkreuz (crucea cu carlig) ea era un simbol al norocului. Denumirea ei vine de la cuvantul svasti ceea ce în limba sanscrita inseamna „bunastare”. Cunoscuta ca zvastica (în epoca medievala era utilizata la decorarea vitraliilor „inflorind piciorul”), ca gamadion (pentru că este alcatuita din patru litere gama) sau ca şi cruce heraldica cramponata, este o cruce echilaterala curbata care se roteste în jurul axei sale. Cand se roteste în sensul acelor de ceasornic, simbolizeaza dinamismul solar si masculin, iar cand se roteste în sens contrar (numita zvastica) este un simbol lunar feminin. Poate sa reprezinte si uniunea contrariilor, masculinul si femininul, dinamica şi statica, inceputul şi sfarsitul, yin şi yang. Zvastica dateaza din vremuri preistorice si se gaseşte pe tot cuprinsul lumii, in Asia, Grecia, Europa, Scandinavia şi America. A fost un simbol stravechi arian şi reprezenta soarele (braţele semnificand razele soarelui), iar uneori era suprapusa pe un disc solar. Hitler a adoptat-o ca simbol al supremaţiei rasiale ariene. Cu toate că principala semnificatie a zvasticii este energia solara, ea poate simboliza şi polul şi stelele, cele patru puncte cardinale, vanturile şi anotimpurile (ca in Islam), patrarele lunii, vartejul, roata vietii, forta creatoare si cuadratura cercului. In tradiţia greaca a fost un atribut al lui Zeus şi Helios, precum si al Herei, al lui Ceres şi al lui Artemis. Celtii, scandinavii şi teutonii o priveau ca fiind toporul sau ciocanul de lupta al lui Thor, zeul aerului, tunetului si al fulgerului. În budism, zvastica are o semnificatie aparte fiind unul dintre Cele opt simboluri de bun augur ale ciclului existential si unul din semnele celor sapte infatisari. Pentru budiştii sinto reprezintă inima lui Buddha. In China a fost o veche forma a semnului de colt, reprezentand cele patru colturi ale lumii şi semnifica imortalitatea şi infinitul. Este de asemenea un simbol important de jainism (unde cele patru brate simbolizează cele patru trepte de existenta, constiinţa şi divinitate) şi de hinduism, unde zvastica este un atribut al lui Vishnu, Agni, Indra, Shiva si Ganesha (zeul incrucisarilor). Tra¬ditia crestina veche asemana zvastica gamadionului, înfatisandu-1 pe Christos ca fiind piatra de temelie. In magie, zvastica rotita în sens antiorar simbolizeaza puterea raului.
Se pare că a fost utilizata pentru prima data de locuitorii Eurasiei. Cu toate acestea, a fost adoptata în culturile vechi americane, aparent independent. Astazi, svastica este folosita pe scara larga în ceremoniile religioase si civile din India. Majoritatea templelor indiene, casatoriile, festivalurile si saărbatoririle au ca decoraţiune svastica.Ea apare pe cotorul unor carţi ale scriitorului anglo-indian Rudyard Kipling şi a fost folosita de Robert Baden-Powell ca simbol al cercetaşilor.
Neonazismul – Există multe variante de zvastica fo¬losite de gruparile neonaziste, iar aceasta versiune ia forma de triskele (trichetra), simbolul cu trei picioare al Greciei antice care simboliza progresul, competitia şi soarele. Este deviza Africaaner Weerstadsbeweging-ului (Miscarea de Rezistenta Africana – AWB), o organizatie fascista sud-africana fondata în 1973 de Eugene Terre Blanche.
Simbolul pacii – Crucea pacii a fost creata de Gerald Holtom in 1958 pentru C.N.D. (Cam¬pania pentru Dezarmare Nucleara). Simbolurile imprimate pe emblema sunt simple: intr-un cerc albastru — care este simbolul unitatii – se afla de¬senele caracterelor de semafor pentru N (nuclear) şi D (dezarmare). In ciu-da conotaţiilor pozitive de pace, crucea pacii a devenit şi simbol asociat cu anarhia prin folosirea ei de catre anarhisti în timpul marsurilor de pa¬ce din anii 1960. Semnul nu a fost creat sa serveasca drept simbol sau sa militeze pentru pacea in lume, ci strict ca logo al campaniei pentru dezarmare si pace din martie 1958, la mai bine de 12 ani de la atacurile asupra oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki.
Gerald Holtom spunea : “Eram disperat. Foarte disperat. M-am desenat: reprezentarea unui individ disperat, cu mainile si palmele intinse inainte si in jos, in maniera taranului lui Goya inaintea plutonului de executie. Am schematizat desenul in cateva linii si l-am incadrat intr-un cerc”.
Ku Klux Klan – Alaturi de crucea aprinsa, glugile si robele albe, initialele KKK sunt simboluri ale misarii de suprematie a rasei albe. Emblema de mai sus prezinta o cruce alba, cu o flacara în centru simbolizand distrugerea prin purificare. Ku Klux Klan a fost infiinţat de sudisti în 1866 cu scopul de a-i intimida pe sclavii emancipati şi pentru prevenirea acordarii acestora a dreptului la vot. Aceasta cauza speciala fiind pierduta, Klanul a iesit din nou la iveala in Georgia in anul 1915 si s-a raspandit în celelalte teritorii ale Americii, inclusiv in Vestul mijlociu si Oregon in perioada anilor 20. Tehnicile sale violente, persuasive ce au inclus incendierea, linsarea şi bombardarea, au fost preluate in timpul revenirii Klanului din anii 60 ca o replica disperata la miscarea pentru drepturi civile. Membrii Klanului proveneau in special din randul albilor frustrati care învinovateau gruparile etnice pentru toate maladiile societatii.
Denumirea vine din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, şi cuvântul clan.
Cucea Trandafirului – Combinand simbolurile Invierii şi Mantuirii lui Christos, Crucea Trandafirului (cunoscută şi ca Rosicrucian sau Crucea Trandafirie) era la început emblema Societatii Crucii Trandafirului, o secta religioasa fondată în 1484. Incepand din secolul XVII, emblema a fost adoptata de o societate secreta de filosofi inte¬resati de alchimie şi misticism care au interpretat Crucea Trandafirie ca fiind sângele varsat de Christos pe Cruce. Simbolul mai poate insemna si lumina divina stralucind asupra unei lumi pamantene în suferinţa şi sacrificiu şi poate simboliza totodată pe Christos, pe Fecioara Maria şi Invierea.
Pamanntul – poate fi reprezentat prin doua simboluri: fie o cruce inscrisa intr-un cerc, fie un cerc cu o cruce pe circumferinţa. Cercul care include crucea este considerat a fi un soare străvechi sau o cruce a rotii şi reprezinta Pamantul şi punctele busolei. Crucea de pe circumferinţa cercului simbolizeaza orbita unui conducator. Ambele semne au fost introduse în secolul al XVI-lea şi semnifica globul pamantesc dominat de crestinism. Acest simbol indica locul bisericilor pe harti.
Cruccea Sfantului Andrei – Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezatorul, când, la o vreme dupa botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botazatorul spunand despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După Invierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfant. apostolii au mai rămas câţiva ani la Ierusalim, începand formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc in jurul anilor 49-50 d.C. la Ierusalim, Apostolii s-au întalnit si au tras la sorti pentru a decide unde va merge fiecare. Legenda spune că Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea) ajungand pana în sudul Rusiei de astazi. După aceea, s-a întors in Grecia, consolidqnd comunitaţile crestine înfiinţate de Apostolul Pavel şi de alti Apostoli, ajungând pâna in Peloponezul grecesc, în orasul Patras. Acolo a murit ca martir, fiind rastignit pe o cruce in forma de X. Dupa moartea sa relicvele s-au pastrat la Patras.
Potrivit traditiei, Sfqntul Andrei a simtit că este nedemn să fie rastignit la fel ca Domnul Dumnezeul sau, astfel încat el a implorat să i se facă o cruce de formă diferită. Crucea Sfantului Andrei este un simbol al umilintei, al patimirii şi al martiriului.
Crucea intoarsa – Crucii asezate invers i se mai spune si Crucea Sf. Petru, deoarece acesta fiind un discipol al lui Christos si un martir a fost rastignit la Roma cu capul in jos, la propria lui cerere. Sf. Petru isi justifica alegerea spunand ca “Iisus Hristos a venit jos pe pamant din ceruri, a fost rastignit pe pamant cu crucea stand dreapta, si acum el m-a chemat pe mine, de pe pamant in ceruri. De aceea, crucea mea trebuie sa fie o cruce inversata, ca pasii mei sa se indrepte spre ceruri. Nu sunt demn sa fiu rastignit ca Domnul meu”. Nu trebuie deci sa judecam un simbol inainte de a ne informa in legatura cu adevarata sa semnificatie caci latura umana intotdeauna tinde sa distorsioneze semnificatia anumitor lucruri mai ales daca acestea sunt pe pamant de sute de ani si povestea lor este transmisa pe cale orala, din generatie in generatie.
Crucea Templiera – Sarmanii soldati ai lui Christos şi ai Templului lui Solomon (latină Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici), cunoscuti mai ales sub numele de templieri sau Ordinul Templului (franceză Ordre du Temple sau Templiers), au fost unul dintre cele mai cunoscute ordine militare crestine.Ordinul a existat timp de aproximativ două secole în Evul Mediu. A fost creat în urma primei cruciade din 1096, pentru a asigura calatoria în siguranţa a numeroşilor pelerini europeni catre Ierusalim.
Recunoscut oficial de biserica în 1129, Ordinul a crescut repede ca numar de membri si putere. Cavalerii templieri puteau fi recunoscuţt după hainele albe cu o cruce rosie, distinctiva, si erau printre cei mai bine echipati, antrenati şi disciplinati razboinici din perioada cruciadelor. Membrii Ordinului care nu erau razboinici au creat o puternica infrastructura economica în intreaga crestinatate, introducând pentru prima oara proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar si au construit numeroase fortificatii în Europa şi Tara Sfanta..
Succesul templierilor era strns legat de succesul cruciadelor. Când Tara Sfanta a fost pierduta, iar templierii au suferit infrangeri zdrobitoare, sprijinul pentru existenta ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile initiatice secrete ale lor au creat neincredere, iar regele Filip al IV-lea al Frantei, puternic indatorat ordinului, a inceput să facă presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv Marele Maestru Jacques de Molay, şi, dupa ce le-a obţinut marturisirile prin tortură, i-a ars pe rug.In 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a dizolvat cu forta intregul ordin. Disparitia bruscă a unei parti importante din societatea europeana a acelor timpuri a dat nastere la speculatii si legende, care trezesc şi astazi interes.
Se spune ca la baza acestei intamplari a aparut “ Vineri , 13 – zi cu ghinion “ iar Marele Maestru ar fi lansat un blestem asupra familiei de Valois , care ar fi dus la stingerea dinastiei.
Crucea Rosie Romana – Ca urmare a aderarii, la 30 noiembrie 1874, a Romaniei la Conventia de la Geneva din anul 1864, la 4 iulie 1876, ia fiinta, în actualul local al Spitalului Coltea din Bucuresti, Societatea de Cruce Rosie din Romania. Abia creata, Crucea Rosie Romana a primit botezul focului prin trimiterea, la 20 iulie 1876, a unei ambulatţe cu tineri voluntari pentru a acorda ajutor ranitilor din razboiul sarbo-turc. Chiar în anul crearii sale, Crucea Rosie Romana este recunoscuta, la 23 august 1876, de Comitetul Internaţional al Crucii Rosii, conditie obligatorie a functionarii sale.
Crucea Rosie Romana are 130 de ani de traditie în acordarea primul ajutor premedical. Cursurile de prim ajutor ale organizatiei sunt la nivelul standardelor europene din domeniu.
Crucea de Ierusalim – sau crucea cruciatilor , este o cruce heraldica Această formă complexă se compune dintr-o cruce principală, la rândul ei formată din patru cruci în forma literei T, care este o reprezentare simbolică a Legii vechi-testamentare. Cele patru cruci greceşti de dimensiuni mai reduse reprezintă împlinirea Legii prin invataturile evanghelice ale lui Iisus Christos. Unii exegeţi furnizează interpretarea conform căreia ea ar reprezenta activitatea misionară a Bisericii, care a răspândit cuvântul Evangheliilor în cele patru zări ale lumii. Iar alţii susţin că cele cinci cruci ar simboliza cele cinci răni pe care le-a primit Iisus Hristos pe cruce (mâini, picioare şi coastă). Această cruce a apărut pe blazonul lui Godfrey de Bouillon, primul rege al Regatului creştin al Ierusalimului. Ea este integrată în heraldica cruciaţilor.
Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia






























