Simboluri de natiuni si organizatii II

Stele si dungi

Steagul Statelor Unite, Stele si dungi, dateaza din 1777 si marcheaza inde­pendenta Americii fata de Britania.

La origine, steagul a avut 13 stele al­be (cate una pentru fiecare colonie) pe fond albastru si treisprezece dungi, 7 rosii si 6 albe simbolizand – dupa George Washington – stelele, raiul – rosul, tara mama, iar albul, indepen­denta.

De-a lungul secolelor, s-au adaugat noi stele o data cu alaturarea noilor state la Uniune, iar astazi sunt cincizeci. Stelele si dungile sunt pre­zentate aici prin personificarea virtu­tii esentiale de curaj, fermitate (in la­tina Fortitudo)

Darzenia este insoti­ta frecvent de atribute de razboi — ma­ciuca, sabie si platosa - si uneori de un leu. Cand poarta un steag, repre­zinta victoria prin curaj, este prezen­tata adesea ca simbol national si re­prezinta apararea a tot ce ii este drag natiunii.

Datorita simbolismului sau, zona albastra cu cele 50 de stele este numita “uniune”. Aceasta parte a steagului SUA, numita Union Jack.

Steagul federal

In 1861, inaintea Razboiului Civil american, cele sapte state aliate au adoptat steagul lor propriu, cunoscut sub denumirea de „Stele si dungi”.

Era alcatuit dintr-o dunga alba plasata intre doua linii rosii, in a carei parte stanga era un cerc format din sapte stele albe (reprezentand statele rup­te) pe un fond albastru. Mai tarziu, Confederatia a cuprins unsprezece sta­te, ceea ce a facut ca aceasta emblema originala sa devina nepotrivita.

A fost inlocuita cu „Crucea Sudului” sau „Steagul Sudului”: crucea albas­tra a Sf. Andrei, punctata cu stele al­be, plasata pe fond rosu. Acesta a de­venit steagul de batalie al Aliantei dupa ce a fluturat in batalia de la Manassas in 1861 si pana la demiterea Aliantei in 1865.

Astazi, Crucea Su­dului face parte din steagul statului Mississippi.

Vulturul american

Vulturul cu cap alb este specific Sta­telor Unite si este pasarea nationala a Americii, simbolizand forta natiunii. Cand este prezentat cu o ramura de maslin in piciorul drept simbolizeaza intentiile de pace.

Cele treisprezece sageti reprezinta statele originale ale Uniunii si, de asemenea, semnifica promptitudinea in razboi a Americii cand apararea impotriva agresiunii de­vine necesara. Vulturul apare pe Ma­rea Pecete, simbol al autorizarii gu­vernului federal, creat in 1782, si de asemenea, pe multe drapele nationa­le, incluzandu-le pe acelea din Illino is, Jowa, Dakota de Sud, Insulele Sfin­te si Samoa Americana.

Vulturul cu cap alb a devenit stema presedintelui Statelor Unite, fiind prezent in Biroul Oval de la Casa Alba pana si sub forma de covor , deasemenea el este prezent si pe emblema CIA  (Cemtral Inteligence Agency) si a unor companii aeriene.

Fleur – de – Iys

Fleur – de – lys (sau Fleur – de – lis, care inseamna in limba franceza „floare de crin”) este un simbol heraldic floral mult folosit. Prezinta un crin sau lotus stilizat, simbolizand per­fectiunea, lumina si viata si este simbolul regilor Frantei. In legenda fran­ceza, Clovis, imparatul merovingian al francilor, s-a convertit la crestinism in 496 a.d., si atunci, un inger i-a dat un crin de aur ca simbol al purificarii sale. Se spunea ca Clovis a adoptat-o ca emblema dupa nuferii fluviului Rin, care l-au indrumat spre un vad ferit pe unde sa-1 treaca si sa obtina victoria in batalie. In secolul al XII-lca, a devenit simbolul regalitatii fran­ceze. Louis al Vll-lea 1-a folosit pe scutul sau si se crede ca „lys” este o prescurtare de la „Louis”. Intre 1340 si 1801, regii englezi au folosit em­blema pe hainele armatei simbolizand revendicarile lor la tronul Frantei.

Deoarece este alcatuit dintr-un crin triplu, floarea de crin poate reprezen­ta de asemenea, Trinitatea, Fecioa­ra Maria, trinitatile lui Dumnezeu, creatia si regalitatea precum si trupul barbatului, mintea si sufletul. Asam­blarea ei pe capatul unei sulite o lea­ga de puterea martiala masculina.

Floa­rea de crin este simbolul Florentei, cunoscuta ca „orasul crinilor”.

Cocosul galic

Istoria cocosului (le Coq gaulois) ca emblema a Fran­tei dateaza de la adaptarea acesteia de catre gotii razboinici ca emblema de batalie, omagiu spiritului lor de lup­ta. Povestirile cu animale din evul mediu numeau cocosul „Gallus” — probabil o derivatie a numelui Gaul. In timpul Revolutiei Franceze, coco­sul a aparut pe drapelul Frantei. In context revolutionar, cocosul aduna atribute de vigilenta si suprematie. As­tazi, cocosul francez inseamna man­drie si agresiune pozitiva.

A fost emblema nationala a Frantei revolutionare, deoarece romanii ii numeau gali pe locuitorii Frantei de azi si se pare ca le-au dat acest nume fiindca multi dintre ei purtau moturi roscate.

Dupa revolutia de la 1789, in cautarea unei embleme pentru baterea monedelor noi, juriul a recomandat un cocos, gandindu-se la desteptare, vigilenta, la trezirea cunostintelor. Poporul insa, cand a vazut “cocosul” pe monedele de 20 de franci, a facut o legatura cu vechii gali.

Stema Amsterdamului

Stema orasului olandez Amsterdam, care dateaza din secolul al XV-lea, este descrisa in termeni heraldici ca fiind „rosie, cu o bara verticala nea­gra in mijloc cu trei cruciulite de ar­gint – trei cruciulite albe pe fasia neagra plasata in centrul unui fond rosu.

Cele trei cruci reprezinta justi­tia. Ele provin de la stema contilor de Amstel a caror casa din Persijin da­dea privilegii Amsterdamului, care in secolul al XHI-lea era un sat modest de pescari, sau alternativ, de la stema conacului de Breda (care apare in a-ceea a printilor de Orange).

Scutul heraldic al Amsterdamului este une­ori prezentat ca fiind tinut de doi lei si este impodobit cu coroana imperiala si motoul: Heldhaftig, Vastberaden, Barmherzig (“Eroic, hota­rat, caritabil”) pentru atitudinea orasului in cadrul rezistentei nationale fata de invadatori.

Cele trei cruci ale Sf. Andrei, iar semnificatia lor heraldica este necunoscuta, insa unii istorici sunt de parere ca simbolizeaza cele trei calamitati care au devastat orasul: ciuma, inundatiile si focul.

Amsterdam

Amsterdam seal

Leul belgian

Leul este o emblema istorica a Belgi­ei si figureaza in armatele nationale ale tarii. Aceasta harta dateaza dina­intea independentei Belgiei din 1830, insa leul desenat este simbolul man­driei si autonomiei acestei tari. Car­tograful a combinat ingenios geogra­fia regiunilor Belgiei cu emblema na­tionala rezultand „Leo Belgicus” – un simbol al nesupunerii nationale

Fio­rosul leu este prezentat cu spatele spre Anglia, ragand feroce la tarile inveci­nate, identificate usor pe harta prin scuturile lor heraldice (de ex, cele ale diverselor provincii ale Belgiei). Mar­ginile hartii si figura leului belgian sunt incadrate de portretele notabile ale unor personalitati belgiene.

Stema Belgiei contine doi lei rampanti (numiti Leii Belgieni, sau Leo Belgicus), care sunt simbolul national al tarii. In centrul stemei se afla un scut pe care este desenat simbolul traditional al leului.

Pe fundalul stemei este o mantie (simbolul monarhiei) in josul careia se afla un banner pe care este scris motto – ul national: L’union fait la force sau Eendracht maakt macht, care inseamna Puterea sta In unitate. Fiecare leu tine cate un steag al Belgiei, iar din spatele mantiei se inalta steagurile provinciilor Belgiei. In partea de sus a mantiei este reprezentata coroana regala.

Leul heraldic

Leul este una din cele mai populare imagini din heraldica. Simbolizeaza curajul, forta si feroci­tatea.

Arta crestina reprezenta regele fiarelor ca pe o creatura binevoitoare; intr-adevar, Biblia il descria pe Chris­tos ca pe leul iudeilor, iar leul inari­pat a devenit simbolul Sfantului Marc. In heraldica, simbolizeaza vitejia, re­galitatea si protectia si este o parte din armura regala engleza. Leul furi­os  tine in sus un cru­cifix, denotand rolul sau ca protector puternic al crestinatatii.

El a fost timp de un mileniu simbolul Serenisimei Republici Venetiene si este asociat In continuare cu orasul italian Venetia iar un leu-grifon este prezent pe stema republicii Crimeea.

Vulturul german

Vulturul negru din heraldica germana dateaza de la folosirea lui ca emble­ma a Sfantului Imperiu Roman, al ca­rui imparati il priveau ca simbol al autoritatii pe care o revendicau si pe care l-au preluat de la romani.

De-a lungul perioadei de dizolvare a Sfan­tului Imperiu Roman, de unificare a natiunii germane din 1871, de abdi­care a Kaiserului, de intemeiere a Re­publicii Weimar si a celui dc-al Ill-lea Rcich, vulturul a ramas emblema Ger­maniei – plesuv, stilizat, cu cioc inco­voiat, cu anvergura mare a aripilor.

Ca semn heraldic vulturul german este unul din cele mai vechi insemne din lume iar culorile lui sunt similare cu acelea ale drapelului german: negru , rosu si auriu.A fost adoptat ca stema pentru prima data de Sfantul Imperiu Roman, apoi in cel Bizantin,  reprezentand invincibilitatea ,  pentru ca  in 1433 sa fie preluat ca emblema imperiala de catre Sfantul Imparat Roman,   Sigismund.

De atunci el a devenit stema natiunii germane chiar daca a suportat mici modicari.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia


3 Comments

  1. Nu, cred ca e vorba de prima mea mare pasiune : istoria :P dinstaiile si blazoanele acestora , cred ca mai degraba e o evadare "Somewhere in Time" :P
    Poate este ceva si de la Taica Jung , dar foarte putin, nu prea imi place sunt "atins" mai degraba de Freud si mai ales de Adler.

  2. uau

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

LIKE ME ON FACEBOOK

CATEGORIES

ARCHIVES

Blog Award

Blog Award

Photo Award

Semn spre carte

Copyright

Creative Commons License
Cartim Blog - My Point of View by Caritm is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 Romania License.
Based on a work at www.cartim.ro.
Permissions beyond the scope of this license may be available at http://www.cartim.ro/.

Powered by

Web Synapse