1 Noiembrie este ziua in care cinstim memoria persoanelor dragi care ne-au influentat viata si ale caror spirite ne urmaresc de undeva de sus.
Ii purtam in suflet si in amintiri.
Sufletele unora din ei au devenit ingerii nostri pazitori.
Sute de luminite se vedeau in cimitirele din Timisoara.Intr-un ritual ce se repeta in fiecare an, zeci de oamenii cu coroane de flori si buchete mari de crizanteme si-au vizitat rudele plecate intr-o alta dimensiune.
Vreau sa cred ca ca cei de care m-am despartit ma privesc zambind si doresc sa fiu fericit si sa nu vars vreo lacima pentru ei deoarece lumea din care ma privesc si vegheaza asupra mea, este una perfecta plina de lumina, liniste si pace.Si mai cred ca spiritul lor ma insoteste si imi este alaturi cand greul ma loveste indemnandu-ma si inspiriandu-ma sa fac bine imprastiinnd in jurul meu armonie.
Ei stiu ca atunci cand ma gandesc la ei zambesc fiind invaluit de o duiosie ce doar amintirea lor mi-o poate provooca.
De Ziua tuturor Sfiintilor ma pot adresa lor direct spunanu-le : “In inima mea sunteti vii si va iubesc mult, doar ca de multe ori imi lipsiti…..”
Nu stiam ca poti scrie atat de emotionant.Citind ce ai scris m-am dus si eu la cimitir..
Multumesc.
Bine ai facut ,sunt sigur ca a meritat efortul.
Am fost si eu la ai mei.Era foarte multa lume, lumanari si flori.
A fost frumos.
Da, cred ca a fost o atmosfera deosebit.
Eh, Eddie ! Ne gândim mereu la ei. Când ne e greu, ne închipuim cum ne-ar fi ajutat sau ne-ar fi dat un sfat. Când ne e bine, ne închipuim cum s-ar fi bucurat și ei alături de noi. Dumnezeu să-i odihnească !
Foarte adevarat , Zina.
Ai scris parcă culegând gândurile noastre, ale tuturor celor ce au amintirile tulburate şi icoane ce stau alături de Dumnezeu. Ne vom gândi la ei cu drag, mereu. Mulţumesc..