In fiecare an pe 4 Aprilie lumea intreaga isi arata compasiunea fata de animalele strazii.
Despre cum s-a ajuns ca aceasta zi sa fie numita Ziua Internationala a Animalelor Strazii am scris pe acest blog.
Cat despre ce ar trebui sa facem in aceasta cred ca voi repeta deoarece este mai actual ca niciodata.
Noi oamenii, ne credem geniali si deosebit de rationali,dar in realitate suntem doar comozi si egoisti.Din pacate.Poate nu am fost mereu astfel, ci am devenit pe parcurs.
In aceasta zi putem incerca sa facem diferenta. Ma veti intreba: “Cum?”
Printr-o adoptie, prin a duce un patruped la sterilizat, prin donare de hrana sau bani pentru intretinerea lor.
Prietenii mei care pun suflet pentru ajutorarea acestor suflete, nu s-au dezmintit nici astazi. Au organizat un nou eveniment caritabil in incinta aceluias club “Daos” din Timisoara, unde au scos la licitatie bijuterii pentru toate genurile, pentru ca din banii stransi sa cumpere hrana pentru cele 25 de suflete de care se ingrijesc,si nu numai pentru ei.Invitatii care nu doresc sa cumpare nici un exponat au fost rugati sa aduca un saculet de mancare, o conserva, un medicament, un accesoriu canin, orice poate fi folosit pentru a indulci viata acestor animalute.
Sper din suflet sa stranga ceva banuti pentru moacele acestea dragute si atat de afectuoase.
Toti putem face ceva , macar in aceasta zi.
Cum am putea rezista in fata unor astfel moace? 😛
PS. Am o psica a strazii care ma insoteste in plimbarile mele pe care o hranesc si un catel care isi are resedinta in careul de blocuri din zona in care locuiesc.Le voi face un festin …
30
Să fii sănătos, om bun ! Sper ca acțiunea să aibă mare succes, pentru binele câinilor îngrijiți de acest grup inimos. Maidanezele mele îi salută pe cei 25 !
P.S. Eddie, nu ar fi mai bine ca butoanele de share să fie la sfârÈ™itul articoleleor ? MulÈ›i nu se mai întorc în partea de sus…
Fac doar ceea ce simt , Zina 😛
In speranta ca se poate face mai mult pentru acesti caini , eu scriu si ii promovez.
După cum am mai spus, am cinci câini ÅŸi trei pisici adoptaÅ£i, plus cârdul din pădure, care îmi dă de furcă, nelăsându-mă să-i pot atinge ÅŸi, astfel, să-i nu pot duce la sterilizările gratuite din campaniile ce sunt în BraÅŸov. Dacă cei din casă au avut noroc cu noi, deÅŸi eu spun că noi suntem norocoÅŸii datorită lor, cu cei de pe stradă e mai greu. Era o vreme când erai vânat dacă le dădeai de mâncare, de parcă, altfel s-ar fi rezolvat ceva. Åžtiu, avem o grijă în plus, suntem priviÅ£i cu compasiune de către trecători ÅŸi vecini; nu pricep de ce punem arpacaÅŸul, sau boabele sau oasele ce le cumpărăm pentru ei, in functie de cum e ÅŸi la noi bugetul. Tu spui că oricine ar putea face un gest pentru aceste animale. Te voi contrazice. Oamenii nu pot rezolva ceea ce nu înÅ£eleg. Dar îi voi admira pe cei ce se implică. Nici eu nu aÅŸ putea face, ce fac mulÅ£i prieteni de ai mei, care îngrijesc adăposturi întregi, de 17-20 câini. Zilnic. Dar măcar, după câţiva ani, am ieÅŸit din găoacea aia de egoism în care intrasem…din necunoastere. Dragostea ta faţă de animale străbate ÅŸi mă bucur enorm.
NU pot intelege sau nu Vor sa inteleaga?
Eu raman optism si voi continua sa fac cat pot pentru ei 😛