Sunt Denis si sunt negru(am botine, cravata, mustati si sprancene albe cu bej) . Woof-woof,mi se spune “Havanezul” iar uneori , cand ma ia peste labuta, imi spune “Il Comandante”. Zapacit cum este imi pune si melodia despre Che Guevara. Este adevarat ca sunt negru si am o blanita moale si deasa (ala avea barba deasa), fac parte dintr-o rasa care provine din 
Cuba,dar alte puncte comune nu am cu acel personaj.
Am preluat aceasta postare pentru ca desi sunt ultimul venit din haita, fac progrese sa il inteleg pe excentricul meu amic biped 🙂
Mi s-a spus ca sunt singurul din casa fara un job, adica daca Tommi a fost creat sa vaneze soricei sau pasari, iar Junior a fost conceput sa urmareasca vulpi sau mistreti,rasa mea a fost creata sa tina de urat aristocratiei spaniole de pe vremea lui Cortez incoace.Din aceasta cauza, cand s-a instalat la putere regimul lui Castro, majoritatea stramosilor mei au fost ucisi fiind considerate elemente nesanatoase.Doar 19 au reusit sa scape impreuna cu Bipezii lor si astfel au reusit sa refaca rasa in Statele Unite…..
Fiind fara job sunt foarte prietenos cu lumea, imi place sa fiu doar langa Bipedul meu si sa il fac sa rada,il urmez peste tot si sunt foarte trist cand ma lasa acasa chiar daca am companie (pe bunica sau mama, pe englezul de Junior si pe rusul de Tommi).Nu imi place! Cand vine acasa abia astept sa vad daca isi aminteste de mine, altfel, desi ma bucur enorm, nu ma bag in seama sa nu deranjez.
Dar stiti ca sunt norocos?
Nu trebuie sa astept mult , cateva minutele ca il si aud strigandu-ma:
– Denis,Denisuc-Nasuc, unde esti? Ce ai mai distrus? Nimic.Okay,hai sa mergem la plimbare…
Imi pune lesa si plecam la plimbare.Ma ia cu el ca sa “socializez”si de multe ori imi spune ca isi doreste un caine pasnic cum a fost York (de care ii este inca dor), doar ca eu am luat primele lectii de “bunicul”de Junior (care a devenit Senior) despre ce sa fac, cum sa ma comport pentru a-i place Bipedului de mine…
Dar am auzit cuvantul “distrus”?
Hm-woof, dar eu nu am distrus nimic pana acum….Am ros doua cabluri de la doua casti si unul de la o tastatura.Cam atat. Aaaaaaa, da, si am ros receptorul din USB de la tastatura wireless pe care amicul meu a primit-o de la un prieten de-al lui, una HP, faina, aia de zicea ca sta Tommi in coada, asa ca acum are una prapadita rau.Si desi i-a parut rau de ea , nu mi-a facut nimic, nici macar nu m-a certat.
An fost cu el la posta, m-a dus in parc,in piata de animale, mai ies si cand il duce pe Junior dar atunci stiu ca trebuie sa fiu cuminte deoarece in casa nu e voie sa il vorbesti de rau sau sa te comporti urat cu acesta din urma ca Bipedul face urat.I-au sugerat doamnele ceva cu “adormire” sau pe aproape (nu ma pricep la acesti termeni), dar stiu ca Bipedul a facut tare urat si s-a auto-exilat in sufragerie cu “haita” lui (Junior si cu mine).De atunci il protejeaza si mai mult pe batranul lui prieten.
Pe mine ma invata cum sa ma comport, ma spala pe dinti , imi perie blanita, m-a dus la toaletat ca aratam ca un arici.Am fost tratat la salonul de cosmetica canina cu bunatati si doamnele de acolo s-au jucat cu mine si m-au facut frumos.
V-am spus ca din cauza sprancenelor mele amicul meu biped imi spune “Nicholson” de la actorul Jack Nicholson.Apropos, ne uitam la televizor sau pe calculator, la filme impreuna.ii place si rade de mine ca incep sa latru daca aud vreun caine in boxe 🙂
Stiti ca am evadat de acasa? Este prima mea nazbatie mai serioasa.Iesind din apartamentul buncii , Bipedul a vorbit cu vecina de langa si uitandu-se la ea m-a pierdut din vedere.Din curiozitate vazand usa intredeschisa m-am bagat in apartamentul vecin.Spre surprinderea mea nu m-a urmat nimeni…Am inspectat locul si am intr-un final m-am culcat pe coltarul din sufregerie. L-am auzit pe amicul meu strigandu-ma la usa dar eram foarte speriat.Pentru prima data ma aflam singur intr-un loc strain…
Exista posibilitatea ca vecinii sa plece in weekend asa ca Bipedul a dat telefoane incercand sa ma recupereze, dar degeaba.A asteptat intoarcerea vecinului pana la ora 5 dimineata (omul lucra de noapte) cand m-a luat de acolo.Eram atat de fericit ca ma aflam din nou in bratele lui..M-am speriat cand m-am trezit din somn cu un strain langa mine ….
Nu veau sa mai trec prin asa ceva dar sunt curios si vreau sa aflu cat mai multe intr-un timp cat mai scurt.Nu vreau sa ii mai simta lipsa lui Yorkie.Intamplator, am obiceiuri comune cu acesta.Ma culc pe gresie chiar unde se culca York, mananc ca haplea exact ca el,si sunt la fel de tacut desi am inceput sa descopar ca am voce 🙂 si imi place sa ma aud.
Am 5 luni si am primit ham, lesa si zgardita cu esarfa, ca zgarda cea rosie nu ma mai cuprindea …
Ma joc,ma plimb, latru la Tommi,merg la Pet Shop unde mereu sunt dragalit si primesc cate un deliciu canin.
Cred ca am nimerit bine 🙂 Imi iubesc Bipedul si pe Junior, cu restul “haitei” interactionez mai putin.Stiu ca doamnele imi dau sa mananc cand amicul meu e prins in alte activitati.
Cam atat despre mine.Ma gandeam ca poate doriti sa stiti ce mai fac 🙂
Woof-woof, va las in compania unor poze.
30
Buna Denis;am citit cu placere povestea dedicata tie;esti o “blanita”fericita; sa fii cumintel.
Multumesc Blue Eyes 🙂 Incerc pe cat pot sa imi stapanesc curiozitatea si sa nu mai intru in belele 🙂
Ma bucur tare de povestea asta, de năzbâtii, de peripetia fugitului de acasa, de toata frumusetea acestor vesti. Pisicul meu da semne de…oboseala definitiva, iar veterinarii au zis sa nu-l chinuim È™i sa-l lasam ca are mult prea mulÈ›i ani È™i i-ar putea fi fatala orice interventie. El e inca linistit, dar face pipi des È™i e slab È™i usor ca un fulg. Asta e. Daca eu as reusi sa imi spal cainii pe dinti, ar fi lucru mare, din pacate…nu pot. Va felicit pentru tot È™i ma bucur sa va stiu bine.
Imi pare rau de pisoiul tau, Adriana.
In cazul lui Junior este vorba de rabdare .El e okay, in putere doar ca se deplaseaza cu caruciorul afara si are nevoie de asistenta in sensul ca pentru a nu se chinui cu deplasarea latra cand ii e foame sau sete sau cand doreste afara….
E ca si cum as avea pe cineva in varsta caruia sa ii satisfac nevoile,,,Opinia mea e ca atat timp cat eu sunt dispus sa fac acest lucru si nu cerajutorul nimanui din familie, nici membri familiei nu au dreptul sa imi sugereze “adormirea”…
Asa ca, facem greva…am fost inteles…sau acceptat..
Eşti frumos şi poznaş, Denis. Exact pe gustul meu! Te pupăcesc cu drag, pisiceşte. 🙂
Multumim, Griska 🙂
Poznas sunt, nu zic nu 🙂 imi place sa il am Griska amic ca cu Tommi nu am sanse 🙂
Guest-post?
Felicitări, Denis, pentru că eşti un căţel norocos la bipezi, fotogenic şi relativ cuminţel pentru un căţel!
Felicitări, Eddie, pentru capacitatea “telepatică”, pentru cea de a descreÅ£i frunÅ£ile cititorilor ÅŸi pentru că îi faci pe patrupezii tăi să se simtă norocoÅŸi. 🙂
Multumim Carmen 🙂
Suntem bucurosi ca anm reusit sa va facem sa zambiti 🙂
Credca eu sunt cel norocos 🙂
Denis este absolut adorabil ! Până la urmă, de ce rasă este ? Poate ai scris pe undeva, dar ori nu am citit, ori am uitat…
Îmi place că este curios și zburdalnic. Ca și în cazul copiilor, înseamnă că este sănătos și normal dezvoltat !
Sănătate vă doresc tuturor ! ☺
Multumim 🙂
Dupa cum spunea si Denis, el e un un Bichon Havanez sau Havenesse. In articol este o scurta poveste a rasei care provine din Cuba facand parte din anturajul aristocratiei spaniole ce a colonizat aceasta zona.La venirea lui Castro au fost extirpati si doar 19 exemplare au reusit sa ajnga in SUA punand bazele actuale ale rasei.
Denis e descndentul cateilor fara job 🙂
E o minunatie, Denis cel Negru al tau! Ca toti havanezii, de altfel. Stiu, pentru ca si eu am o minunatie de asta. Sa-ti traiasca si sa te bucuri de el! 🙂
Ai si tu o astfel de creatura?? 🙂
Spune-mi cum va fi cand va creste? Ce temperamrament are? Ce nazbatii face?
Multumesc..
Nu am gasit nimic despre cum se manifesta cand va creste si care ii este temperamentul…Scuze daca te-am luat asa pe nepusa masa… 🙂 sunt curios .De la terieri la bichoni e un pas urias 🙂
Salutare, Denis!
Presimt ca am putea deveni prieteni. Mic sunt si eu (de varsta) si fac o multime de nazbatii. Inca nu am incercat sa evadez (oare se pune la socoteala ziua cand am fugit de langa tati si am ajuns singur acasa, alergand peste 300 de metri prin cartier?), dar cred ca o voi face daca zapacitele astea de pisici ma mai bat mult. 🙂
Buna Bruno!!
Dupa Griska, ca re e felina, esti primul meu amic-catel virtual 🙂
Din cate mi-a spus Seniorul Junior, cu cat faci mai multe traznai , cu atat esti mai iubit 🙂
ce dulce si scump si pufos e Denis! 🙂
pare vesel, jucaus si ghidus…cred ca te face cu adevarat sa zambesti! 🙂
ma bucur ca l-am cunoscut…sa creasca si sa-ti aduca multi ani de bucurii si dragalasenii! 🙂
Multumesc,Pandhira 😛
Asa e 🙂 ma face sa zambesc si nu se dezlipeste de mine 🙂
Ce catel norocos esti tu, Denis!
Multumesc Hawkie 😛