Aceasta zi,10 Mai, coinicide cu ziua sosirii Principelui Carol I in Bucuresti si apoi inscaunarea sa.

Regina Elena a Romaniei s-a nascut la Atena,in 2 mai 1896, find fiica regelui Constatin al Greciei si al Sofiei de Prusia.

S-a casatorit cu Carol al II-lea al Romaniei in 10 martie 1921,nunta avand loc la Atena, iar pe 25 octombrie 1921, a dat nastere printului mostenitor, viitorul rege Mihai I.

In 1927 , dupa moartea regelui Ferdinand , socrul sau si omul care a sustinut-o , devine membra a Consiliului de Regenta, ca regina-mama a monarhului-copil Mihai I.

Mihai fusese incoronat ca rege deoarece tatal sau , Carol,plecase din tara impreuna cu Elena Lupescu, nedorind sa poarte responsabilitatea unei coroane.

Dar Carol era deosebit de capricios , astfel ca in 1930,revine in tara, il detroneaza pe Mihai , cere divortul Elenei si o exileaza.

Timp de zece ani,ea isi va vedea copilul doar de doua ori pe an.

Elena revine in tara in 1940 , dupa ce pe tronul Romaniei urca Mihai I.

In timpul Razboiului a ingrijit ranitii in diverse spitale de campanie si si-a folosit influenta asupra lui Ion Antonescu, salvand mii de evrei in timpul pogromului de la Cernauti.

Insotita de Patriarhul Nicodim Munteanu in demersurile ei, l-au facut pe Antonescu sa cedeze si sa admita ca acei evrei care nu fusesera înca deportati din Cernauti sa ramana acolo „temporar”. Ajutorul trimis de dansa în 1942 a salvat vietile a mii de evrei din Transnistria.

In 1943 si 1944, Regina Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei ramasi in viata, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria.

In semn de apreciere pentru faptele sale,in anul 1993 Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul si Medalia Dreapta Intre Popoare.

A avut un destin ce se asemana cu povestea Cenusaresei derulata invers.S-a nascut Printesa fericita , si-a vazut tatal, fratele, sotul si fiul abdicand, pentru ca apoi sa se stinga in exil, fara putinta de a-si revedea cele doua tari pe care le iubea , Grecia si Romania.

De-a lungul tumultoasei sale vieti, a reusit sa interactioneze cu oamenii importanti ai epocii.

Despre Hitler spunea: “Parea tot timpul grabit (…). A turuit cuvintele ca o mitraliera. N-am găsit nimic la el din farmecul care se spunea ca il caracterizeaza. Era obsedat si vorbea doar de viitorul pe care il va aduce el Germaniei. (…) Mi-a zis: „daca in fata mea e un munte si eu vreau sa treaca pe acolo o şosea, dau muntele la o parte!”

Despre leaderii comunisti veniti la putere dupa 23 August 1944 spunea:”Comunistii se vor manca intre ei”.

Despre Ion Antonescu putem citi in jurnalul ei: “Era aspru, încapatanat, irascibil şi complet lipsit de umor, totusi uneori era uman şi rezonabil, iar in viata personala era cinstit”.

A murit in 28 noiembrie 1982, la varsta de 86 de ani in Lausanne.