Complot, conspiratie, terorism, toate sunt valabile pentru aceasta zi.
Vazut dupa 11 ani, acest eveniment care a schimbat istoria lumii, are asupra noastra acelasi impact. Indiferent de ce s-a intamplat in aceea zi, faptul ca au murit aproape 3000 de oameni ramane un fapt peste care nu putem trece.
Astazi nu am sa vorbesc despre ce s-a intamplat atunci , ci as dori sa amintesc cativa “eroi” cu blana care au ajutat la gasirea multor supravieturi aflati sub daramaturi.
In acele zile tulburi au fost adusi in New York peste 100 de caini dresati sau specializati in cautarea persoanelor disparute.
Labradori, Golden Retrieveri, si Ciobanesti Germani, si-au inceput cautarile. Unii au fost adusi din cele mai indepartate colturi ale Statelor Unite, din Texas sau Maryland.
Fotografa Charlotte Dumas, a surprins in imagini acesti cautatori de nadejde alaturi de stapanii lor, urmarindu-i de-a lungul timpului.Ideea jurnalistei a fost sa-i gaseasca pe acesti “rescue dogs”, publicand o carte in care apar fotografii cu ei atunci, la locul faptei, si astazi, batraiori la casa lor, tocmai pentru a nu fi uitati.
Jurnalista spune ca: “alaturi de pompieri, politisti si voluntari,acesti salvatori cu patru labe merita sa fie onorati”.
Iata cativa din eroii pensionati:
Moxie, 13 ani din Massachusetts
Kaiser, 12 ani din Indianapolis, Indiana
Tara, 16 ani din Ipswich, Massachusetts
Guinness, 15 ani din California
Bretagne, 13 ani din Texas
Imagini de atunci :
Acesti caini au cautat sub daramaturi intre 8-14 zile in acel mijloc de septembrie al anului 2001…..
Aceasta postare se adreseaza si rubricii “Miercurea fara cuvinte” (desi am scris cam multe)…. 😛
Photos Daily Mail
30
Onoare si respect pentru aceste patrupede!
Pentru inteligenta lor si pentru devotamentul lor fata de om!
Iar tie un Happy WW!
Devotamentul lor a fost sursa de inspiratie pentru scrierea acestui articol …
emotionanta postarea ta…
admiratie si respect pentru ei dar si pentru oamenii care ii respecta la randul lor,acum dupa ce s-au “retras”….
Nu am inteles niciodata de ce doar oamenii erau cei “ridicati in slavi” deoarece mirosul acestor blanosi i-a condus catre supravietuitori.
o doamne… cât devotament… mai mult ca oamenii! pff…. te impresionează.. uneori.. chiar avem ce învăța de la animale!
Da, intr-adevar, avem multe de invatat de la aceste frumoase creaturi cu patru labute .
adevarati eroi… necuvântatori, dar EROI!
Eroi cu adevarat.
M-a impresionat enrom postarea aceasta. Am lacrimi în ochi. Eroi, prieteni devotați, suflete curate, care pleacă dintre noi mult prea repede…
Nu am intentionat sa te fac sa ai lacrimi in ochi dar ai dreptate, din pacate ei ne parasesc prea repede…..Toata viata lor si-o dedica noua…
O zi ce nu se uită nicând.
A schimbat istoria lumii….
A schimbat* istoria lumii LOR – si a legitimat modificari ale comportamentului oficialitatilor americane fata de cetateni (din alte tari, dar si americani) pe care in principiu Constitutia lor nu le-ar fi ingaduit. (Unele “guri rele” “obsedate de teoria conspiratiei” afirma ca serviciile lor secrete STIAU DINAINTE – CE anume urma sa se intample dar n-au luat nici o masura… radicala, decisiva, TOCMAI PT CA sa creeze premisele pt acest comportament al autoritatilor, comportament care actualmente este aplaudat de americani – pt ca “ii apara de teroristi” – dar care inainte de acest nefericit eveniment nu l-ar fi acceptat nicicum, fiind in stare sa declanseze o revolutie pt a-si proteje drepturile si libertatile – si intimitatea.)
* Oare numai mie mi se pare ciudat faptul ca un MAI MARE numar de “pierderi colaterale”** cauzate DE EI in (spre ex) Serbia (sau in Irak, Afganistan, Libia – ca sa nu “dezgrop mortii” si sa amintesc si despre Vietnam) n-au mai schimbat nimic in istoria lumii?
** Rog a nu se intelege ca as considera nesemnificativ (sau neimportant) numarul de victime din America, ci doar protestez impotriva faptului ca un numar comparabil de victime din alte parti ale lumii nu este considerat la fel de important, de semnificativ. (Sau ăia nu conteaza pt ca “ăia sunt salbatici”? Credeti ca a fost translatat asupra sarbilor – respectiv asupra afganilor, irakienilor, libienilor etc – talcul zicalei lor despre indieni (ca “singurul care este bun este cel care-i mort”)?)
Si inca ceva: nu-i ciudat felul in care in niciunul din locurile unde au intervenit ei “in forta” situatia nu a devenit mai pasnica in urma interventiei lor, ci conflictele existente in prealabil s-au acutizat – si au mai aparut si alte conflicte noi? (In principal conflicte civile.)
bravo lor, impresionanta aceasta povestire…
Multumesc, eu sunt doar cronicarul …
Emoționantă postare!
Bravo lor!
Zi minunată îți doresc!
Cu drag!
Multumesc, Elena .
Impresinant!
Interesant
Privind printre lacrimi aceste suflete care nu își cruță viața în slujba omului, nu pot gândi decât atât: ” De ce, Doamne, le-ai făcut viața atât de scurtă ?”
Nu stiu, poate pentru a ne arata ca sunt niste creaturi deosebite si sunt ca scanteie ce ne lumineaza viata cu dragostea si devotamentul lor …
In urma “pierderii” atator sufletele dragi (care ne-au indurerat parasindu-ne de-a lungul anilor) doamna mea si cu mine am inceput sa meditam serios asupra posibilitatii de a trece de la blana la pene, adica de a adopta drept “pet” nu un caine sau o pisica, ci o cioara. (Speranta de viata a ciorilor este de cam un secol.)
Impresionant moment atunci, dar si acum; cu drag le strang labutele.
Merita !!
Miao, ce-mi place că te-ai gândit şi la patrupede!
Ma bucur, nu imi place ideea ca ei sa fie dati uitarii…au fost la fel de importanti ca si bipezii…
O zi tristă și pentru noi, având în vedere că printre cei care au murit se aflau și 4 români.
O zi tristă pentru America, dar și pentru întreaga lume.
O zi ce nu va putea fi uitată prea ușor. Mă bucur că anul acesta nu s-a politizat comemorarea de la locul tragediei.
Zi frumoasă să ai!
Foarte adevarat ceea ce spui .
Frumos omagiu!
Nu s-a dorit a fi un omagiu ci de a scoate la lumina o alta fata a acelor zile…
Te salut!
Impresionanta postarea ta,prieteni necuvântatori devotați!
Frumos omagiu!
Multumesc frumos, ei chiar merita aceste randuri.
Impresionant !
Aceste momente nu vor fi uitate !
Ozi buna iti doresc!
Sper sa fim atat de inteleptui incat sa nu le uitam ….
Ma bucur ca ai mentionat acesti eroi necuvantatori. Tindem sa credem ca doar noi, bipezii, existam si facem, dar iata ca, in asemenea situatii de criza, exista si animale care muncesc cot la cot cu noi 🙂
Tocmai de aceea m-am gandit ca ar fi benefic sa ii amintesx pe acesti blanosi de nadejde.
animale devotate si care nu pretind nimic in schimbul loialitatii lor fata de om…chiar fara cuvinte!
Frumos omagiu le-ai adus. M-a emotionat, induiosat…de toate 🙂
Felicitari pentru postare!
O zi buna sa ai!
Multumesc frumos.
Si eu am ost impresionat cand am citit despre acesti bbuni prieteni ai omului, consuderand ca nu trebuie uitati.
Impresionant, chiar nu am stiut si nu as fi banuit!
Sunt frumosi foc cu totii!
De banuit am banui, dar nu aveam faptele exacte si nici imagini…
Excelent articolul!
Te felicit pentru ideea de a face cunoscuti acesti eroi blanosi!
Multumesc mult!
Sa ai o zi frumoasa!
Multumesc, si eu ma bucur ca am fasit material pentru a le face cunoscute.
frumos…
Ma bucur ca ti-a placut.
interesant punct de vedere! 🙂
Este punctul meu de vedere 😛
frumoasă amintire a unei zile, a unei întrebări cutremurătoare încă: “de ce?”
şi pentru că este prima oară când intru şi comentez la tine îţi spun… bun găsit. 🙂
Bun venit pe blog , Psi 😛
Da, “de ce-ul ” asta ma framanta si pe mine de cativa ani…m citit multe despre el dar ca si in cazul “Kennedy” cu cat citesti mai mult , cu atat se nasc mai multe intrebari …
Ai intrat pe blogul meu si te-ai ars! Iti dau leapsa! :))
Cred ca am mai primit-o o data , verific acum 😛
@Victor Ch
Vietnam, Afganistam , Iugoslavia, au fost gresit abordate dar eram eu mai pusti ca sa inteleg si sa judec cu mintea mea ce si cum…
http://cartim.ro/11-septembrie-2001-o-alta-fata-a-istoriei/accesand acest link poti vedea parerea creeata dupa ce mi-am revenit din socul primelor imagini (ce semanau cu ub film de la Hollywood)….
Ideea pe care marsez este ca in acele conflicte se purtau , in majoritatea casurilor, un conflict armat cu combatanti militari de ambele parti,…
Mi se pare ca e una sa mori intr-o zona de conflict stand meeu cu frica in san, si alta este sa mori la birou , nepregatit, fara a avea habar ceea ce urmareaza…
Moartea este moarte , vei spune …Da , dar una este sa fii pregatit sa mori in oricde clipa si alta este sa crezi ca esti in siguranta si sa mori ca “victima colaterala” fara a putea sa te aperi. Impactul este mai mare.
Se pot povestii multe pe tema asta….
Eu crezusem ca “greseli” fusesera Hirosima si Nagasaki; poftim – hai sa adaug si Vietnamul; si daca insisti voi adauga pana si Afganistanul si Iugoslavia. Da Irakul? Da’ Libia? Da'(-‘n curand) Iranul?
Se pare ca (atata vreme cat ei au obtinut de la comunitatea internationala deplina imunitate pt militarii lor fata de Tribunalul International de la Haga) principiul lor (profund nepasator fata de suferintele “altora”, prin contrast cu “sensibilitatea” lor fata de victimele americane – mai ales fata de cele… “proeminente”) a ramas “din greseala in greseala /Spre victoria finala” – mai ales atata timp cat aceste “greseli” le aduc disproportionate avantaje (economice (asupra zacamintelor), politice, militare (strategice) etc).
P.S. Eu TOT cu “daune colaterale” – ale celorlalti – facusem comparatia: cu nunta din Afganistan bombardata deoarece (conform traditiei locale) barbatii iesisera in aer liber si trageau cu armele exprimandu-si astfel bucuria si entuziasmul, cu trenul de persoane bombardat pe podul din Belgrad etc.
Si ai dreptate: EXISTA o diferenta intre moartea rapida, pe neasteptate, si cea care survine dupa luni (poate ani) de trai temator in permanenta anticipare a unei morti care poate surveni oricand. DAR:
1). CE anume te face sa crezi ca (in timpul bombardamentelor asupra localitatilor) acea teama o resimt doar militarii – iar civilii nu?
2). Daca ai avea de ales, DUMNEATA PERSONAL – CARE varianta ai alege-o: sa mori brusc, pe neasteptate, fara macar sa-ti dai seama, SAU mai intai sa traiesti cateva luni (sau ani) cu groaza unei morti care in orice clipa se poate dovedi iminenta – eventual si cu suferinte fizice (foame, rani, boli)?
Sunt de acord cu tine in legatura ciu partea economica, ca americanii actioneaza intotdeauna in avantajul lor…
Cat despre cum as vrea sa mor…cred ca dintr-o data si fara suferinta…
Cand esti obisnuit cu razbiul zi de zi, s, si cand te astepti sa mori privc\cand , te obisnuiesti psihologic cu acest lucru si nu ti se mai pare o enormitate (desi este) sa moara cineva langa tine.
In mod ciudat , cand te simti in siguranta si te trazneste un eveniment gem
9/11 , sau atentatele cu bombe din Spania….
Parerea mea este ca nuar trebui sa existe nici razboaie conventionale si nici de gherila, terorism…
“…americanii actioneaza intotdeauna in avantajul lor,…”
Americanii actioneaza intotdeauna NUMAI in avantajul lor – cu alte cuvinte, daca nu-i in avantajul lor nu actioneaza.
Cat despre pretextele pe care le aleg… TARE-‘s “cusute cu ata alba”. Cu o bucata de vreme-‘n urma acuzasera Irakul, Pakistanul, Coreea de Nord etc de tentative de dezvoltare de arme de distrugere in masa, dar “masuri concrete” (citeste “atac militar”) n-au luat decat impotriva lui Saddam, adica impotriva Irakului – care a fost singurul din grupul acuzat la care N-A putut fi demonstrata intentia de dezvoltare a acelui tip de arme dar care “sta pe” una dintre cele mai mari rezerve de titei din lume, pe cand Coreea si Pakistanul (care CHIAR AU DEZVOLTAT intr-adevar bomba atomica dar care”stau” intr-un “peisaj” lipsit de atractii economice majore) au fost libere sa faca ce au vrut, fara interventia armata a americanilor (care s-a vadit ca doar “le facusera “amenintator” cu degetul”); pai CE, sa fi riscat americanii sa atace tari care INTR-ADEVAR pot lovi inapoi – GRAV?
Disclaimer: a nu se intelege ca eu as fi antiamerican (exact in acelasi fel in care nu sunt antigerman din cauza lui Hitler sau antirus din cauza lui Stalin si Hrusciov – sau (a propos) antiroman din cauza conducerilor succesive de dupa ’90) – ci protestez doar impotriva felului in care CONDUCATORII americanilor le orienteaza politica lor externa combativ-agresiva si a felului in care SI EI (cetatenii lor) se lasa manipulati fara sa protesteze, din aceasta perspectiva nedovedindu-se mai breji decat romanii sau oricare alta natie.
Mi-am dat seama ca nu esti mai “anti” cu ei decat cu altii :p
Ca isi urermaresc doar interesul este advarat si sar acolo unde se gasesc zacaminte sau alte avantaje strategice.
Eu care am ceva sange american in mine le reprosez ca ne-au lasat 43 de ani sub comunism.Mda , ma poti considera antirus deoarece am motive destule…
Si da , uneori confundam poporul cu conducatorii unui stat ceeace este o chestiune relativa.
Prietenii blănoși vor fi mereu la datorie. Zilnic le datorăm atât de multe tovarășilor noștri încât nu vom știi niciodată cine pe cine ajută cu adevărat.
Cred ca ei ne ajuta pe noi , si cred ca noi devenim depedenti de ei chiar daca nu o recuoastem .