Iata ca am “reinviat” din punct de vedere blogosferic.
Ce-i drept, viata reala a ajuns sa ma tina captiv ,iar cand ajung in fata computerului de cele mai multe ori, ajung sa adorm cu sfecla pe birou.Rusinos!!!
Sper din tot Herz-ul meu sa ies cu bine din aceasta situatie si sa revin la viata mea pasnica in care sa pot bantui in liniste pe intinsele campii ale internetului.
Centrala mi-am rezolvat-o, iar upgrade-ul facut computerului m-a lasat falit.Pe langa placa de baza, mi-a picat si monitorul, aceasta a fost cireasa de pe tort.Norocul meu a fost ca am reusit sa imi recuperez datele.Acum sunt la faza de instalare a programelor (care nu sunt putine) si va dura ceva timp pana sa revin la normal.
Operatia mamei mele va avea loc pe 21 Iulie iar pana atunci incerc sa ii scot din cap ideile prapastioase din cap ceea ce ma oboseste la culme.Este blestemul psihologului sa nu fie luat in serios de membri familiei sau de prieteni. Replica pe care ti-o pun tava suna cam asa :
– Nu ma lua pe mine cu prostiile tale. Stiu eu mai bine!! Tine tampenile astea pentru pacientii tai…..
Mai poti spune ceva dupa astfel de cuvinte ??? Ramai fara cuvinte 😛
Nu pot decat sa va rog prieteni, sa imi tineti pumnii 😛
Tin sa va multumesc pentru suportul moral acordat.
30
Suntem alaturi de tine si mama ta.
Multumesc frumos, Blue Eyes .
Apreciez.
regret că trebuie să treceţi prin operaţie. putere multă!
mannschaft wir win!- asta ca să folosim o expresie mai recentă a noastră sau, dacă vrei o alta, extrem de personală: să fii mâţ putenic! (da, fără r, este o preluare de la un copilaş).
să ne auzim cu veşti cât mai bune!
Ja, Mannschaft wir win 😛 este gandul pe care incerc sa il insuflu si celei care va suporta interventia .
Danke Psi 😛
Dă-mi pumnii să ți-i țin între palmele mele.
O secundă, cât să iei energie și-o să ai putere.
Iti multumesc Maya, am nevoie de energie pozitiva 😛
Sănătate și noroc mamei, putere ție ! Ținem pumnii strânși pe 21 iulie !
Numai bine, Eddie ! 🙂
Sa fie , Zina 😛
Multumesc .
Bună ! Ce face mama, cum se simte ? Cum a suportat operația ?
Am fost plecata din 14 iulie la Garda de Sus, am revenit acum doar pentru 2-3 zile in Timisoara si plec din nou. Asta este motivul pentru care n-am mai dat pe aici. Voi citi in continuare si voi afla, probabil, cum se simte mama ta. Curaj ambilor! Sa treceti cu bine prin acest episod!
Eu de tinut am tinut pumnii, insa ti-am observat mai tarziu revenirea. Recuperez 🙂