Nu te-am născut, dar ai dormit pe burta mea.
Nu te-am alăptat, dar te-am hrănit cu dragostea mea în fiecare zi.
Nu ți-am schimbat pampers- ul, dar am strâns într-o punguță nevoile tale.
Nu ți-am calmat plânsul cu o suzetă, dar ți-am oferit siguranță când frica te trimitea în brațele mele.
Nu te-am dat în leagăn, dar am petrecut multe ore împreună în lume.
Nu te-am învățat sa scrii și să desenezi, dar te-am învățat să fii educat!
Te cert, te pedepsesc și te iert precum un părinte.
Îmi lipsești când nu te văd. Te port peste tot cu mine. Noaptea mă trezesc să văd dacă dormi lângă mine, te privesc și te alint. Nu ai sângele meu, dar între noi cu siguranță este o legătură unică.
Iti multumesc ca ai stat langa mine timp de 65 de zile cat am avut piciorul in gips…………ai fost cel mai bun medicament si antidepresiv 😛
Iti multumesc ca imi faci “galerie” la recuperare……….imi esti alaturi cand imi este greu……..
30
Eddie, sper ca esti bine acum. Cu un astfel de prieten, recuperarea trebuie sa se deruleze
mult mai bine. Denis este un scump.
Frumoase ganduri despre un prieten de nadejde!
Sanatate multa, Eddie!
Sunt relativ bine , am inca dureri dar fac fizio si kinetoterapie.
Sper sa ma fac bine cat mai repede………..cu ajutorul lui Denis, desigur 😛
Multumesc frumos, Suzana , sa fie! 😛
Multă sănătate, Eddie! Recuperare grabnică ţie şi un pupic pentru Denis!
Multumesc frumos, Vero 😛 transmit pupicul mai departe 😛
Recuperare totala iti doresc, cat mai repede!
Cat despre Denis… Te rog sa ma ierti ca, vazandu-i ochisorii si boticul si limbuța roz, gandul si sufletul s-au concentrat pe frumosul, pufosul, inimosul Denis! <3
😛 Nu ma supar, dimpotriva………….Denis merita fiecare gand bun 😛 A fost atat de protector, atent cu mine in perioada aceasta , de ziceai ca este asistent medical………..
Multumesc mult, Diana 😛