Aseara dupa stirile ProTv , m-am trezit cu mama mea venind la mine si spunand :
– Imi poti cauta ceva pe Google?
– Da, sigur.
Ma gandeam ca imi va cere sa ii caut vreun medicament pentru gripa care o tintuieste de cateva zile bune la pat, ieri a inceput sa misune prin casa, dupa ce toata saptamana a fost bolnava.
Surpriza mare pe capul meu!
– Ce doresti sa caut?
– Un blog. Stii, e un blogger in Bucuresti care are niste retete grozave.
– De unde stii?
– Am vazut la televizor si au aratat ce a gatit, ma gandeam ca daca ii vad blogul , poate ma inspira sa fac ceva nou de mancare.
– Pai stii cum il cheama?
– Da, uite mi-am notat.
Imi intinde o hartie cu un nume scris pe ea: Viorel Copolovici. tastez numele si dau de blogul omului cu retete, poze cu mancaruri , ma rog ceva la care nu e bine sa te uiti cad ti-e foame.
Si uite asa , cu pixul in mana , mama m-a dat la o parte si a inceput sa noteze retete de pe Pranzul din caserola. Cat timp ea isi nota ingrediente de pe blogul acestui om cu initiativa , veneam mesaje pe messenger de la alti bloggeri cu care mai impartasec si eu cateva idei legate de blogging, care sunau cam asa ” Mai , unul din Bucuresti, in loc de articole a pubicat retete culinare si uite unde a ajuns….sa imi bag picioarele … si mai are si un restaurant “.
Va dati seama ce reactie a avut mama mea, care le are cu arta culinara, mai bine ca oricine :
– Ce prieteni invidosi ai .
– Pai, au dreptate , noi ne strofocam sa avem diverse idei originale si ala vine cu … retete culinare. Si mai face si bani din geschäft-ul asta (a se citi afacere).
– Daca baiatul stie sa gateasca , tu crezi ca e usor? Ai vazut si tu ce te-ai chinuit saptamana asta cat am fost bolnava…
– Nu m-am chinuit, a fost mai ciudat dar nah, merge , nu chiar o filosofie.Eu de cand ti-am spus sa scriem retete de-ale tale..
– Eh, ale mele, nu sunt mare lucru. Uite , maine iti fac asta . Sa imi scoti la imprimanta inca cateva retete , okay ?
Dupa ce mi-a aratat o poza, a plecat la ea in apartament .
Si uite cum s-a trezit mama mea sa faca blogging , adica sa citeasca bloguri.S-a asigurat ca am pus adresa in blogroll ca sa nu mai piarda timpul cand are chef de citit retete.
M-a amuzat faza aceasta , macar acum stiu ca e pe insanatosite.
Acest blogger se bucura de aprecierea mamei mele si prin faptul ca l-am citat in articol si i-am pus link-ul in blogroll va creste in Ze List.
Ii puteti vizita blogul dar doar dupa ce ati mancat , altfel e nasol, va iau pofetele de tot felul 😛
30
E o diferenta totusi si mama ta avea dreptate cu prima replica. Omul nu scria doar retete : El scria retete personalizate si o facea bine. Mai ales, o facea de mai bine de 2 ani.
Cam asa s-a intamplat si cu toate blogurile care plagiau stiri : Uite ba la zoso /la x, ala pune stiri, eu de ce sa nu ? Doar ca nu s-a inteles esentialul…
Daca faci intr-adevar asa ceva, trebuie sa-i imprimi ceva din personalitatea mamei ia reteta trebuie sa aiba un element original. Altfel, mai sunt vreo 50 de bloguri cu retete…none of them is succesful 🙂 (Cred ca doar 2-3 au succes pe nisa asta cu totul)
.-= krossfire´s last blog ..Surpriza ! =-.
Foarte dragut! 🙂
Cu aceasta ocazie, mama ta iti va vizita blog-ul de fiecare data cand vrea sa se uite la cate o reteta 😛
Initial m-a batut gandul sa fac un blog pliat pe personalitatea mamei mele , cu retete culinare de tot felul doar ca acest lucru implica si o oarecare rabdare si mai ales colaborare din partea ei, mama mea fiind genul de persoana care spune "Si acum pun ingredientul "X" " Cat pui ?" "Cat cuprinnde " 😛 nu cred ca as rabi pe isa aceasta cu acest "cat cuprinde" pe care eu nu il inteleg 😛
Adevarul e ca intr-adevar omul se pricepe si da intregului blog o nota personala.
Precizez ca amm mancat una din retele omului si a fost buuna 😛
Nu 😛 Anyta , nu 😛 va avea blogul cu retete gata pregatit pentru lectura 😛 familia mea habar nu are ( si e foarte bine asa) ce scriu eu pe blog sau ce ma framanta pe mine.
Blogul este oaza mea de liniste 😛
Vasazica, ai gatit pentru mama ta bolnava? Très touchant…
Sa nu-mi zici ca ai scapat neinsurat pâna acum… 🙂
🙂 Ce-asteptati, fetelor? 🙂
.-= Karla´s last blog ..Césars 2010 =-.
Mai intai trebuie sa puna o poza, ceva cu ce a gatit si dupa aceea vor sari toate pe el 😀 (nu este cazul meu, nu intelegeti gresit :P)
Pe jumatate insurat 😛
Nu pot poza ce am gatit ca s-a mancat deja dar va spun ce am facut 😛 orez cu piept de pui fiert , nua fost mare lucru dar eu nu suport mirosul de carnea de pui (stiu am pititci pe creier mais c'est la vie)
mi-a placut siteul pe care l-ai promovat, il voi "salva" la situri favorite. La blogarit nu ma pricep dar ma amuza dilema de „marketing“ mediatic de racolare a consumatorilor de blog.
Parca-mi imaginez comentariile pasionatilor de bucatareala pe marginea unui articol despre traiectoria sufletului brutal intrerupta de reverberatiile usii de lift trantita de vecinul bulangiu in drum spre nirvana(optiune aleatorie: cine era in drum spre nirvana, vecinul sau sufletul)
„da´ciapa ? nu pui?“ Ignori interventia si te adresezi vecinului de blog si suferinta detaliind hermeneutica simbolisticii usii de lift trantite care vine exact in momentul in care relatia cu iubita a ajuns intr-un impas existentialist, vecinul cu care-ti imparti blogul, suferinta si traficul incearca s-o dreaga maiastru fiindca e vorba de o usa care poate simboliza si deschidere dar mai ales de un lift care n-asa, o poate lua in jos dar in acelasi timp si in sus, solutie elevatoare din marasmul depresiei blogeristice aducatoare de compasiune dar mai ales de trafic, cind..traficantul proaspat racolat isi repeta tenace intrebarea „dom´le da´nu mi-ati raspuns, ciapa cum o tai, marunt sau pestisor?“
😛 Garcea , bine ai venit si la pe ka casa mea virtuala 😛
Marketingul de care vorbesti exista si in general este agresiv, eu merg pe principiul "Daca iti place ce aberatii scriu , ma vei vizita in continuare daca nu , nu insist".
Cat despre bucatarie , trebuie sa recunosc ca pentru mine unele chestii suna a chineza, dar eram cu laptopul in bucatarie si ciream retete si uite ca asa am reusit sa fac si ceva bun pentru mama mea 😛 bine ca nu m-a vazut 😛 cred ca lesina 😛
te vei satura repede de mine, da´… te las sa experimentezi pa pielea ta 🙂 Noi sa fim sanatosi
Sa ma satur? 😛 Hat warum? 😛
Uite ca folosesc trei limbi intr-o propozitie 🙂