De cand am venit din mini-concediul petrecut la munte, trec printr-o faza pe cat de ciudata , pe atat de neiobisnuita pentru mine.
Ma simt obosit si fara chef, mi-e lehamite de tot ce vad sau aud.Practic stau si ma gansdesc la ceea ce am vazut si trait cateva zile, si nu pot reda in cuvinte, ma blochez la asternerea unor randuri pe hartie, nimic nu imi iese.
In mare masura , revenirea la cotidian mi-a produs un soi de melancolie blegoasa (ar fi mult sa o numesc depresie), care persista.
Reluarea activitatii zilnice,contactul cu oamenii si cu comentariile lor preluate din media romaneasca, blazarea prietenilor, dezinteresul pentru lucrurile firesti si normale ale vietii, ale frumusetilor accesteia, vaicarerile zilnice incep sa ma scoata din calmul obisnuit si sa ma faca sa ma inchid intr-un turn de fildes , doar de mine stiut.
Nu prea ma caracterizeaza acest gen de trairi, mai ales cand ma gandesc la ceea ce am de povestit si aratat….sper sa imi treaca mai repede….In mod normal nu ma caracterizeaza nici sa spun ceea ce simt, dar daca nu asterneam aceste randuri aici nu as fi avut certitudinea ca as fi continuat bloggingul…daca voi trimite articolul in eter, inseamna ca am facut un pas spre normalitate, spre continuitate..
Stiu ca imi asteptati relatarile si de maine voi incerca sa ma pun pe treaba..sper sa si reusesc.
Sa ne auzim cu bine si cat mai repede….Multumesc pentru intelegere.
30
Cunosc mult prea bine senzatia. Sper sa iti treaca pe cat de repede se poate, mai ales daca nu esti obisnuit cu ea. Nu este cel mai placut musafir.
Multumesc Aeashi, imi va trece deoarece trebuie….e musai.
Sper ca nu ma dezamagesti renuntand la blogging, cunosc starea eu trec tot prin aceeasi stare dar se trage de la invatzat, nopti nedormite, stres, oboseala, dar asta este TREBUIE! (am un motto personal), Aspiratiile trec de oniric doar prin munca! Respect! 🙂
Stailinistit, Dany , daca am lansat acest mesaj in eter inseamna ca voi continua bloggingul…
Multumesc pentru incurajare 😛
Si eu am aceeasi stare, doar ca nu ma gandesc la munte …
Iti vei revenii :). Multa bafta la scris. Nu e nevoie sa te grabesti pentru noi, putem astepta. Vom savura mai bine articolele :P.
Tind sa cred ca este de la presiunea atmosferica scazuta.
Multumesc si cu siguranta imi voi reveni 😛
Ia-ti o casuta la munte,unde sa evadezi in weekend. Incet ,incet,te vei obisnui cu forfota orasului
Ideea ta e buna 😛 din pacate imi lipsesc finantele , mai ales ca la voi la munte o casuta costa …
Si eu am o stare asemanatoare de cateva zile, poate o fi ceva de la atmosfera incarcata. Eu nu am eficienta la munca, nu ma pot concentra
Se pare ca este o stare generala , incep sa ma simt mai bine vazand ca nu sunt singuruul care are aceste simptome…
si tu???? 🙂 vor fi multe din astea, trebuie sa te obisnuiesti…noroc ca trec, mai rau e cand nu mai scapi….Fighting!
Pai no, Hawkie, m-a atins si pe mine 😛 Dar ma voi scutura cat mai repede si imi va trece…
Nu tiu de ce am impresia ca anotimpul este de vina …
Sus inima, române ! Păi ce facem noi aici ?!… Nu mai lipseÅŸte decât să plângi ! Hai, curaj, că se poate ÅŸi mai rău ! ÅžD
Stiu , uite ca m-am ridicat 😛 si merg mai departe 😛