reclamaSa va spun ce mi s-a intamplat astazi πŸ˜›

Eram la computer si aprofundam manualul extins al aparatului meu foto, cand mi-a sunat interfonul atat de tare, de am crezut ca fac infarct.

Interfonul ca interfonul , dar au inceput si cateii sa latre ca apucatii….

In aceasta ambianta de vis, m-am dus sa vad cine ma deranjeaza, prietenii cunosc conventia, ma suna pe mobil: “Vezi ca sunt jos “, evitam astfel o serie de zgomote nedorite si inutile…

Am apasat pe butonul de la interfon si am intrebat :

– Cine-i?
– Deschide-ti , sunt cu reclame…
– Da? De unde sa stiu, ca nu esti Jack Spintecatotul ?
– Nu, nu sunt, sunt cu reclame de la Kaufland…
– Bine, vezi ca ai o cutie pentru reclame, in drepta usii .

Nu mai puteam de ras.

Una este sa fi tembbel ca mine si sa intrebi un om o asemenea aberatie, si alta este sa raspunszi la o aberatie ca si cum aceasta ar fi in regula … Sarcasmul meu venea de la faptul ca am fost deranjat, cei cu reclame suna mereu la mine la apartament, astfel am ajuns sa stau cu interfonul inchis. Cred ca din greseala l-am atins cu umarul, de am comutat butonul din pozitia “oprit” in acea de “deschis”, fara sa imi dau seama.

Stiu ce inseamna sa duci reclame.Am facut si eu asa ceva in studentie, doar ca atunci, rareori intalneam interfoane.Si ma straduiam ca la o intrebare tembela sa dau un raspuns pe masura.

Ce se putea intampla mai rau de atat?

Nimic…
Excluzand faptul ca mama mea a venit de jos, fluturand cu reclama de la Kaufland si sa spuna:

– Nu stiu cine l-a speriat pe baiatul cu reclammele …Auzi , l-a facut Jack Spinntecatorul….
– Da? Si el a zis ca este Charles Manson sau Rimaru?
– Uff…..

Bineinteles ca am fost facut obraznic si mistocar πŸ˜› si acelui baietandru i s-a plans de mila toata ziua, ca s-a “bagat frica in el ” si “ce vecini avem” πŸ˜›

Va dati seama ca pentru pacea mea sufleteasca , mi-am ttinut gura πŸ˜›