Surfand pe internet in cautarea unei teme mai bune pentru blog, ametit de tot ce vazusem si cu verificarea temelor pentru a vedea cum se incadreaza si ce ar trebui schimbat , adaugat sau sters, obosit si aproape gata sa renunt la tot , am dat peste un cantec care mi-a placut de cand l-am auzit cantat live, de formatia Phoenix, intr-un concert mai putin obisnuit.

In cartierul unde am copilarit,Fratelia A din Timisoara, ma jucam cu Vlady Cnejevic, iar destinul a vrut ca pe cand unul trebuia sa mearga la lectii de muzica, la unul din vecinii noastri au inceput niste miscari ciudate de “trupe” care nu erau din cartier.

Ne-au atras atentia boxele descarcate din niste dube, o serie de fire trase de niste tipi pletosi imbracati in negru.La 6-7 ani curiozitatea este foarte mare, iar curajul pe masura.Vlady nu s-a dus la ora , iar eu am ramas afara urmarind ce se intampla in curtea prietenilor si a vecinilor nostri, doi gemeni care ni s-au alaturat aducandu-ne si cateva lamuriri.

Fratele lor mai mare era prieten bun cu Nicu Covaci si cu Mircea Baniciu, i-a convins sa vina la el acasa sa ii serveasca cu ceva de ziua lui, iar acestia i-au facut o surpriza, venind pregatiti sa dea un semiconcert in cinstea lui.

Vorel implinea 25 de ani, era “batran” pentru noi.Aveam sa-i trecem cu vederea acest “defect” , deoarece a reusit sa ii aduuca pe cei de la Pheneix.Le stiam toate cantecele. Le fredonam cu Vlady, desi, el era cu vreo 9-10 ani mai mare decat mine, eram destul de apropiati deoarece bunicile noastre erau foarte bune prietene vizitandu-se reciproc, dandu-ne astfel ocazia sa ne vedem destul de des.Nu stiu ce l-a facut pe Vlady sa ma bage in seama, poate ca ii luam chitara, ii mutam partiturile de pe pian cand mergeam pe acolo, zdranganind din tot ce gaseam ca instrument pe acolo.

Bunicile ca sa scape de mine (prea memoram tot ce barfeau ele), ma dadeau in grija lui si atunci il chinuiam cu intrebari, asa ca nu ii ramanea bietului de el, decat sa imi arate ce ii ceream. Si uite asa , dintr-un copil pisalog si unul artist, am ajuns sa ne imprietenim, el avea liniste, iar eu, un prieten mai mare.

Pentru noi a fost un adevarat soc sa ii vedem pe cei de la Phoenix, venind ca oameni normali, band o bere sau mancand o prajitura,pentru ca apoi sa inceapa sa cante pe “scena” amenajata in curtea vecinilor.Tin minte ca nucul din curte era iluminat, iar ei au cantat “Canarul”, “Andrii Popa”,”Hei tramvai” precum si cateva piese preluate de la Beatles.

Eram fermecat , Vlady langa mine spunea:”Asta e melodia lui John, asta o canta Paul”, “Asculta, auzi ce face cu chitara?” apoi mi-a spus “As vrea ca intr-o zi sa cant cu ei” iar raspunsul meu a fost prompt : “Vei canta!”

Stiu ca ne-am amestecat printre vecini si oamenii de pe strada care s-au oprit sa asculte, ajungand langa masa unde veneau cei din formatie sa isi mai traga sufletul.Atunci am devenit rocker, iar lui Vlady i s-a intarit convingerea ca dorea sa fie ca ei.

Imi amintesc, ca Mircea Baniciu m-a intebat “Vrei prajitura ? Poti sa o mananci pe a mea !” iar eu m-am pomenit zicand: “Imi place cum canti la chitara, folosesti pana?” La care intrebare, Baniciu, spuse vesel “Esti cunoscator? Cant, si cu pana si fara, depinde de cantec.”

Vlady imi spuse “Tu ai curaj..””Nu, chiar ma interesa.”

Vlady a ajuns sa cante cu Banicu, ma bucur pentru el, iar eu i-am revazut cand si-au lansat lansat al doilea album cu Pasarea Colibri “Cantece de Bivuac” fiind prezent la lansarea discului, le-am cerut un autograf. Vlady a spus” uitandu-se atent la mine: “Parca te cunosc..” “Da, ma cunosti, a trecut foarte multa vreme de atunci..iti mutam partiturile de la pian ” “Ah,tu esti?”

Cele doua cantece cu care imi inebuneam parintii , mai ales ca una, care era mai “periculoasa”, iar eu o cantam fara jena peste tot 😛 “Canarul”(in mod deosebit) si “Andrii Popa”:

Canarul

Andrii Popa

PS. Cand am devenit mai mare fiind in jurul regizorului Lelu Bihoi , am reusit sa aflu mai multe despre Phoenix, despre cum au ajuns sa foloseasca cantece din folclor, cum au fugit, si ce insemna melodia “Canarul”…cam la ce imi expuneam parintii fara sa stiu …

It's only fair to share...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp

Pinterest

Email

Tumblr