Ori de cate ori am vizitat Castelul Bran, ramaneam fascinat, camd priveam prin ferestre, de privelistea care se deschidea in fata ochilor mei.
Este ceva extraordinar.
Nu stiu daca cei care au locuit in acest castel , au pretuit ceea ce aveau.Se vede drumul, valea, muntele, intreaga zona.
Natura se dezvaluie in intreaga sa splendoare.
Batranul castel situat pe stanca si inconjurat de padure, ofera din pozitia sa privilegiata puterea de a observa totul.Cand te uitai pe ferestrele acetuia, in vale, fara sa vrei, te simteai mai puternic, mai grozav.
Cum era sa fii strajer la Castelul Bran??
Dupa cum stiti am multe stoluri.Acesta este unul din ele alaturi de fotografierea portilor vechi 😛
Postarea se adreseaza rubricii “Miercurea fara cuvinte”.
30
Frumoase privelişti văzute prin ferestrele castelului.
Si mie mi-a placut .
De cate oti am fost acolo mi-au atras atentia….
cand l-am vizitat am incercat sa-mi imaginez cum era viata acolo sus…poate retrasa,poate singuratica dar categoric in siguranta si in plus,asa cum se si vede din fotografiile tale inconjurata de acest peisaj mirific…
ne-ai aratat un loc tare frumos…
L-am vizitat de 4 ori si nu m-am saturat de acest castel, de cate ori sunt in zona , nu ratez ocazia de a-l revizita 😛
Ma buxur ca ti-a placut 😛
Minunata perspectiva… dar ca strajer cred ca tot te plictiseai la un moment dat… 🙂
As fi acceptat job-ul doar pentru a locui la munte 😛
fereastra oglinjoara, care este cea mai frumoasa priveliste de afara?
Din orice puncu al castelului privesti, privelistea este splendida.
nu am mai fost demult la Bran …
Ar trebui sa merfi, s-au facut multe schimbari, s-au deschis camere noi ….
Superbe imagini!
Îți mulțumesc că le împărți cu noi,eu încă
nu am ajuns pe acolo!
Zi frumoasă îți doresc!
Cu drag!
Au acolo un link ,Elena, care il descrie mai pe larg.
Iti doresc sa il vizittezi 😛
Parerea mea e ca strajerii erau singurii care se gaseau pe acolo in perioade lungi de timp. Poate ca se plictiseau…poate ca nici nu vedeau frumusetea locurilor asa cum o vedem noi. Nici noua nu ni se pare prea fascinant la propriul job :))
Dar o poezie a castelului este, si eu o vadm ca si tine. Poate ca suntem noi mai visatori 🙂 Ceea ce nici nu ma mira. Am vrut sa fac psihologie dar am renuntat la idee. Nu stiu daca am facut bine, inclin sa cred ca nu ..dar aste e. 🙂
Frumoase imaginile. Am vazut catelul de 3 ori… deci…ce spuneam 🙂
O zi frumoasa in continuare!
Cred ca ai fi fost un bun psiholog si cred ca ai dreptate cand spui ca suntem visatori, mai melancolici.
Dovada ca consta in faptul ca amandoi am vizitat castelul, de 3 respectiv 4 ori 😛
Ohooo! Străjer! Păi da, aer curat, decor superb! Un loc de muncă privilegiat în acea vreme!
Te-am adăugat în blogrollu-mi cu plăcere!
😛 😛 Ai dreptate Tury 😛
Multmesc mult , si eu intentionam demult sa faca acest lucru, dar mereu am omis 😛
Zona de o neasemuita frumusete!
Esye, cu adevarat.
Este unul din acele locuri despre care se povesteste la superlativ si totul se ilustreaza cu milioane de poze demne de vederi.
Indiferent unde privesti, te vei bucura de acelasi spectacol al naturii!
Dar ca strajer cred ca are dreptate dordefemeie!
Ai dreptate, locurole sunt deosebite.
uite aici awardul: http://anastasiaanestis.blogspot.ro/2012/11/daruri-in-dar.html
Păi cred că n-ar fi pra interesant, pentru mine… 🙂
Dar priveliştea-i minunată!
Multumesc, pentru premiu , am sa fac o postare despre acest premiu.
Vara o fi plăcut să fii străjer, da’ iarna…:( È™i cum iarna È›ine la munte 7-8 luni… Nu, nu mi-ar fi plăcut să păzesc la castelul Bran ! 😆
As fi acceptat job-ul pentru a putea sa o cunosc pe Regina Maria 😛
ce fotografii frumoase! acum cinci luni am trecut si eu pe la ferestrele alea :)) Castelul m-a fermecat! m-as muta imediat acolo – dar nu ca strajer – ca Domnita! 😉
happy WW!
Te cred, tu doar ca domnitasau domnisoara din escorta reginei puteai face parte 😛
Parca ar fi o plimbare pentru a vedea frumosul de jur imprejur.
Vad ca nu sint singurul “indragostit de ferestre,de porti,de clante…
Bine te-am gasit!
Nu. se pare ca nu 😛 Eu mai fotogafiez indicatoare de strazi “{
Bine te-am gasit , frate de intruudatenii 😛 😛
Vezi ca la unele intersectii sint si oglinzi .Sint faine imaginile din ele.
De ce nu percutezi nici pe numele blogului,nici pe gravatar?
A trebuit sa merg (iar) la Carmen,la Miercurea fara cuvinte,pentru a putea ajunge la tine.
Mi s-a parut mie ca ai fi timisorean?
Daca da,stii bine ca si Timisoara are o gramada de porti vechi.
Uita-te la mirerele (clantele) portilor.O sa ai surprize placute.Unele sint deosebite,altele interesante,altele hilare.
Ex:http://fosile.wordpress.com/2012/10/13/detalii-5/,
http://fosile.wordpress.com/2012/02/29/la-intrare-3/,
http://fosile.wordpress.com/2012/02/27/la-intrare-2/,
http://fosile.wordpress.com/2012/02/27/la-intrare-2
Distractie placuta!
:))
stolul asta imi pare atat de familiar!
cat despre castel, l-am vizitat copil fiind! o splendoare…
sper sa mai ajung! 🙂
Si tie ?? 😛
Sa ai stoluri este bine, inseamna ca ai imaginatie 😛 e o incercare de a ma apara 😛 😛