Mi-e dor de munti si de aerul lor curat.
M-am gandit mult la muntii preferati, si la pitorescul lor.
Salbaticia lor ma fascineaza , ma face sa ma gandesc la simplitate, la verdele crud al ierbii, la padurea cu brazi drepti, batrani.
Muntii, padurile, animalele sunt slabiciunea mea.
Cateva imagini pentru Miercurea fara cuvinte care sa-mi intareasca parerea.
Frumusetea muntelui si a padurii este incredibila….
Superbe peisaje, si mie imi e dor de munte…
Multumesc si bun venit pe blog 😛
verde,verde,verde…
este culoarea mea preferata 🙂
muntele imi induce o stare de liniste…
la munte imi place sa privesc cerul de aproape…
Acest verde imi place si mie …Tot ce amintesti tu Pandhora, este frumos la munte 😛
Mai multe vaci decat munti 🙂 dar totusi te cred 🙂
Glumeam 🙂 Frumoase imagini!
Vacutele sunt “pitorescul” 😛 dar acolo am mai vazut aceste animale …
Iubesc muntele, oricand as face schimb …
adevarat fantastice peisajele de munte! eu mi-am astamparat dorul, in concediul din iunie – am facut o tura de o zi in Cindrel, si o tura de o jumate de zi in Apuseni 🙂
Fotografiile tale sunt atât de clare, incat parca simt aerul înmiresmat!
happy WW! 🙂
Multumesc pentru aprewciwrw 😛
Aerul de munte este atat de curat , acolo poluarea inca nu a ajuns..
M-ai făcut să-mi reamintesc Apusenii… Ne-am simÈ›it extraordinar de bine acolo. Aerul era pur È™i mai blând ca temperatură decât cel al munÈ›ilor pe care îi vizităm mai des, Bucegii.
Carpatii sunt superbi la orice ora 😛