O anumita parte a populatiei sarbatoreste in acest sfarsit de saptamana, Pastele.
Nu am inteles niciodata de ce aceasta diferentiere intre crestini..
Da, stiu e legata de calendar , dar aceasta chestiune nu ma convinge.
Oricum, la mine in casa , Pastele se sarbatoreste de doua ori… in acest week end sarbatoresc eu si lumea Occidentala, peste o saptamana , restul familiei se va alatura Rasaritului pentru sarbatorierea Sfintelor Sarbatori Pascale.
De copil aceste doua evenimente imi produceau frustrari.Fiind nascut foarte aproape , la cateva zile distanta de aceste Sarbatori, indiferent de rit, ai mei ma “faultau” de un cadou.
Bine, daca era dupa mine, nu m-as fi suparat daca ar fi sarbatorit si Craciunul pe rit vechi, doar sa mai primesc ceva sub brad 😛
Cum la noi in familie , Iepurasul venea lasand urme prin gradina , in garaj sau in curte, urme constand in cate o ciocolatica “scapata” sau bombooane pe care Iepurasul le crea pe loc (avea aceatsa putere), iar copiii sau doar eu (de cele mai multe ori eram singur), faceam pe detectivul incercad sa iau fiecare indiciu care sa ma duca la cadourile ascunse.Vreau sa spun ca aceste cadouri erau bonus pe langa cele pe care acest Iepuras jucaus, le lasa langa cosuletul cu oua rosii si iarba, care constituiau “cuibul”…Ehe , acest cuib trebuia facut din iarba culeasa de subsemnatul , si trebuia imbodobit cu crengute din flori de cires, sau ce alti pomi infloriti gaseam.
Ideea e ca ne distram si abia asteptam sa gasesc ceea ce trebuia.
Dar desi gaseam bonusurile, cadoul adevarat, Iepurasul, il lasa noaptea tarziu cand dormeam. Acest aspect se dovedea mai dificil deoarece in noaptea de dupa Inviere, eu nu dormeam.Daca adormeam , era doar pentru o clipita ….suficienta insa ca Urecheatul sa se strecoare “prin geam” si sa lase cadoul.
Aveam imaginatie bogata si mi-l imaginam in fel si chip. Cel mai adesea, mi-l imginam ca fiind un Urecheat negru cu alb imbracat in frac.
De ce negru cu alb?
Nu imi placeau iepurii albi, nu imi erau simpatici pentru ca aveau ochii rosii. Urecheatii negrii , mi se pareau prea jucausi ca sa poarte frac, si astfel printr-un exercitiu de imaginatie, spuneam ca daca e negru si are “cravata ” alba la gat, sau “incaltari albe , ii sta bine si in frac.
Era frumos sa cauti cu infrigurare cadourile. Uneori mai gaseam cate o ciocolata si a doua zi..Evident, Urechatul fusese “incarcat” si la plecare pierduse cateva bunatati …
Itr-un an, Opa se chinuia sa faca ceva cu o punga plina de dulciuri si realizand ca l-am suroprins , mi-a spus :
– Ah, nu ti-am spus ce mi s-a intamplat…Mergeam cu masina si deodata vad in oglinda retrovizoare ca cineva alearga dupa mine si striga “Hei, hei , stai” ….si am oprit si abia atunci am vazut ca era un “Nyuszi” (Iepuras) mare care mi-a dat aceasta punga pentru tine.
– Si?
– Si ce?
– Cum era?
– Mare si cenusiu cu labe mari. M-a pus sa semnez ca sa fie sigur ca ti-l voi da.
– Si a fugit asa de repede?
– Da, cred ca avea 60 la ora …
Bineinteles ca omul era usurat ca scapase asa usor, si directionase discutia pe un fagas mai sigur pentru el 😛
Anul acesta nu stiu ce imi va aduce …Stau ca pana tarziu in noapte si nu prea are abilitatea sa se strecoare pe la balcon 😛
Cativa Urecheati cu diversi amici de-ai lor 😛
Toate pozele sunt haioase. Cea cu iepuroii alb-negru e grozava: miti se confunda cu ei!
Da 😛 si mie aceea imi place cel mai mult 😛
Sunt draguti .
Ce frumoase sunt povestirile si iepurasii,pisicile ,cateii; oare copiii mai cred in povesti, stiind ca de mici au acces la multa informatie.Un PASTE FERICIT!
Si eu stiam , dar ma lasam purtat de poveste deoarece era haioasa si ma simteam bine si relaxat 😛
Ii poti face sa creada in Urechaii din onlune, aceia nu pot fi verificati :))
Multumesc frumos , Blue Eyes !
Am fix aceeasi problema cu iepurii albi.
Au fost ani in care zilele de Paste au coincis, de exemplu 2001, 2004, in ultimii doi ani…
Da, stiu , si acei ani mi se pareau “normali”. Mi se pare ciudat sa se faca dedoua ori aceleasi pregatiri, de doua ori mers la biserica , chiar daca mie nu imi sta in obicei.
Cui folosesc toate astea?
Preotilor si Bisericii?
Simpatici iepurasii postati;care mai de care este mai frumos.Povestea iepurasului de Paste, cred ca este una comerciala si nu religioasa.Stiu multe lucruri din religie, dar eu nu am auzit aceasta poveste ortodoxa(s-o numesc asa).
Ceea ce am povestit se petrecea de Pastele catolic. La catolici iepurasul era prezent inainte de inflorirea comerciala …
Era sub timpul regimului vechi, nu puteam spune ca era ceva cpmercial…de la cei mai batrani toata lumea imi povestea de Iepuras.
Iepurasul este de traditie germana 😛
Multumiri sincere, pentru informatiile postate!
Faza cu cautatul cadoului tine tot de traditie…
Oricand , daca pot fi de folos si stiu .. 😛 Cu multa placcere .
Paște luminat si sarbatori fericite !
Se vede că ți-au plăcut iepurașii albi în frac negru, de asta l-ai ales și pe Sylvester ca mascotă a blogului. Arată colosal cu urechile alea de iepuras, ai fost inspirat că i le-ai pus, desi, după mutră, nu pare prea încântat !
Multumesc Zina, asemenea si tie 😛
Da Sylvester face pe Urechila, desi nu cred cae ipostaza cea mai placuta pentru el :))
Paste fericit! 🙂
Multumesc si voua la fel 😛