Chivotul Legii – un diamant al crestinatatii

Pe cati dintre noi nu ne-au fascinat comorile.Cati nu am fost tentati sa mergem sa le cautam.
Eu recunosc ca am fost tentat sa merg in cautarea unor comori pierdute.Pentru acest lucru m-am inscris voluntar pe un santier arheologic, poate-poate, gasesc si eu ceva.Am gasit , ce-i drept, cateva rammasite din ceramica….

Cea mai cautata comoara este Chivotul Legamantului.

Chivotul Legii, cum se mai numeste artefactul mentionat in capitolul Exodului din Biblie, reprezinta cea mai importanta comoara a Crestinatatii. Pentru israeliti, el constituia cel mai sacru obiect de pe Pamant, creat de Dumnezeu Insusi, in acord cu Moise, pe Muntele Sinai. Chivotul este un cufar masiv, poleit cu aur,incrustat cu pietre pretioase chivot
(diamante ,safire, si rubine) lung de 118 centimetri, inalt si lat de 78 centimetri, cu o pereche de manere din lemn de o parte si de cealalta a lungimii sale, pentru transport si cu doi heruvimi din aur dispusi faţă in fata, cu aripile intinse, deasupra “capacului ispasirii”. Cufarul trebuia sa adaposteasca relicvele sacre, printre care cele doua table de piatra pe care erau scrise Cele Zece Porunci si un vas cu mana din cer, care cazuse spre hrana evreilor in pustie, dupa ce trecusera Marea Rosie, cand au fost eliberati din robia Egiptului.

Ierusalimul, capitala regatului israelian si casa Templului lui Solomon, era si locul in care era gazduit Chivotul Legamantului. In 607 i.Hr orasul a fost jefuit de catre babilonieni, mai bine de un milion de oameni fiind ucisi. 70 de ani mai tarziu, cand israelitii s-au intors in cetate, Chivotul disparuse. De atunci, nu se stie sigur ce s-a intamplat cu acesta relicva nepretuita, iar diferitele zvonuri au fost alimentate numai de speculatii. Dintre acestea, cea mai raspandita este cea conform careia Chivotul ar fi fost ascuns de catre israeliti inainte de a fugi din oras, odata cu ocupatia babilonienilor. Locatiile posibile se spune ca ar fi Muntele Nebo din Egipt sau Etiopia. Intrebarea este, insa, daca chivotul fusese ascuns de catre israeliti, de ce acestia nu l-au recuperat cand s-au intors sa-si reconstruiasca orasul.

In ciuda lipsei unor dovezi istorice, credinta ortodocsilor etiopieni in Chivotul din Aksum continua sa fie puternica. Conform legendei, in imensul sit funerar al regilor de la Aksum a fost ascuns Chivotul Legii, comoara cea mai de pret a Israelului. Vechi de peste 1.700 de ani si inalt de 24 de metri, Obeliscul din Aksum, in care se presupune ca se afla Chivotul, cantareste nu mai putin de 100 de tone. Misterul ridicarii absolut incredibile a obeliscului i-a facut pe multi sa lanseze fel de fel de teorii, care mai de care mai fantasmagorice. Insa, nici pana in ziua de azi, arhelogii nu au putut explora in intregime labirintul subteran aflat sub colosul de granit. Pe langa acestea, oamenii de stiinta din zilele noastre nu au reusit sa isi explice de ce labirintul subteran e pazit atit de strasnic de capcane mortale pentru oricine incearca sa exploreze tunelurile.

Altii cred ca chivotul a fost distrus de catre babilonieni, in timp ce credinta altora este ca insusi Dumnezeu a ascuns chivotul printr-o interventie divina si ca artefactul va fi gasit doar de catre cei drepti. Dat fiind ca nu exista nicio mentiune despre distrugerea acestuia, oamenii nu au incetat nici pana astazi sa-l caute si sa dezlege marele mister.

arkofc10

It's only fair to share...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

8 Comments

  1. Cred ca am vazut un documentar pe tema asta acum putin timp. Fascinante intr-adevar povestile despre comori si gasirea lor.

    Cand eram mica imi placea Povestea din Cetatea verde…

    • Mie imi plac comorile si am o fascinatie pentru ele.Daca mi-ar permite bugetul as merge in cautarea uneia, nu in ideea de a o gasi ci pentru aventura 🙂

  2. Foarte interesanta istoria ta,adaugand ce am mai citit,vazut in filme documentare si istorice, ca si in cele de aventuri…multe variante exista !

    • Da, sunt multe si toate stranesc imagnatia omului 😛

  3. M-ai făcut curioasă şi l-am întrebat pe prietenul Google despre chivot ca să aflu din ce material era făcut. Am găsit o descriere foarte asemănătoare cu cea din articolul tău care precizează că era construit din lemn de salcâm. Oricât de mult mi-ar plăcea să văd aşa o comoară, mi-e greu să cred că un obiect de lemn ar rezista timp de peste 3250 de ani…
    Un articol interesant şi, după cum vezi, incitant! 🙂

    • Pai, ce altceva sa spuna? Leenada e acceasi 🙂
      Nu, trebuie sa fim logici aici, trebuie sa ne gandim la aventura si sa mergem sa il cautam 😛

      Multumesc pentru apreciere .

  4. Sunt multe variante ale poveștii Chivotului Legii, dar mie mi-a plăcut cel mai mult filmul din seria Indiana Jones, În căutarea chivotului pierdut.
    Apropo de ceea ce spune Carmen Pricop, dacă lemnul de salcâm a fost îmbrăcat în aur și pe dinăuntru și pe dinafară, așa cum spun descrierile, putea să țină mii de ani și chiar mai mult.

    • Indiana Jones 🙂 Da cam toate aventurile lui au fost incitante si pline de umor.

      Aceea cu chivotul a fost un film reusit.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Diamant (pseudoacrostih) | ropot de secunde... - […] Mai multe diamante găsiţi la Eddie, în tabel. […]
  2. Guest post – Pandalie pe lângă SuperBlog (7 & 9) – Diamant | ropot de secunde... - […] Text inspirat de probele 7 şi 9 ale SuperBlogului, scris pentru “provocarea de luni” şi înscris în tabelul lui…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

LIKE ME ON FACEBOOK

Commercial

evomag.ro%20 libris.ro%20

CATEGORIES

ARCHIVES

Blog Award

Blog Award

Photo Award

Semn spre carte

FOR MYSELF

Copyright

Creative Commons License
Cartim Blog - My Point of View by Caritm is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 Romania License.
Based on a work at www.cartim.ro.
Permissions beyond the scope of this license may be available at http://www.cartim.ro/.