Sunt deosebit de trist, suparat si frustrat.

Inccerc sa ma incurajez sa-mi spun ca viata e frumoasa si dreapta. Nu, viata e o prostie cat timp nu o putem controla si pierdem fiinte dragi la care tinem ca la ochii din cap….cu atat mai mult cu cat este vorba de fiinte nevinovate care isi pun soarta in mainile noastre.

Yorky
Filozofez dar imi vine sa sparg monitorul si totul in casa de furie….

Astazi 25 ianuarie 2015 pe la ora 21 l-am piedut pe Yorky. Definitiv.

Micutul meu prieten cu blana aurie si-a dat ultima suflare in bratele mele.

In ultima saptamana a dat semne ca ceva nu e in regula cu el.Era mai apatic, mai altfel.Luni trebuia sa merg la medic cu el …din pacate nu am mai apucat.

Azi a fost relativ bine pana in jurul orei 17. Avea diaree si voma suspect.La sugestia prietenei mele am fost la farmacie si am cumparat medicamente pe care i le-am administrat.Parea ca ii fac bine dar nu a fost sa fie.

Am chemat ambulanta veterinara.In timp ce aceasta era pe drum, Yorky a respirat precipat si apoi a fost ceva ca un oftat adanc iar bataile inimii sale au incetinit pana s-au oprit….Am inceput sa il masez in zona toracelui sperand intr-o minune…

Au sosit si medicii care i-au administrat o injectie in inima.A fost degeaba….Yorky ne parasise deja….

Se pare ca a avut un cancer nedepistat si a facut hemoragie interna…

Cineva imi spunea ca poate ca a fost mai bine ca nu i l-au depistat deoparece nu a suferit.

Nu pot sa cred ca nu mai este.A fost cel mai frumos si mai cuminte catel pe care l-am avut…Imi fac reprosuri ca nu mi-am dat seama ca e bolnav.

Am inima impietrita si simt ca nu este drept…Cu ce a gresit aceasta fiinta nevinovata? De ce a trebuit sa moara??? Mai avea ani buni in fata!

Simt ca viata nu e dreapta, stiu ca ne nastem ca sa murim dar de ce ii pierdem pe cei dragi noua.

Nu am cuvinte sa exprim ceea ce simt.Parca ceva din mine s-a rupt….Stau cu zgarda lui in mana si nu pot sa ma impac cu gandul….Era membru al familiei, unul dragalas si intelept. Inteleptul meu….Imi vine tare greu sa ma gandesc ca maine nu ii voi vedea mutrita dragalasa cu ciotul lui de codita, ochii mari si caprui…..

Mi-as dori sa il pot clona doar sa il stiu langa mine in continuare.

Nimic nu va fi la fel fara el….Nu imi plac cliseele dar sper sa fie bine acolo unde este…..

Adio Yorky, micutul meu prieten!!! Sper ca ai fost fericit alaturi de mine.

Acest an a inceut tare prost pentru mine…..

York