Marti seara pe la ora 21.00, am fost smuls din fata calculatorului de o problema dentara grava.

Ce sa fac?

Eram putin panicat, pe de o parte de ceea ce mi se intampla, iar pe de alta parte, eram deosebit de anxios , de fapt, cred ca am facut un usor atac de panica, stiind ca am fobie de tot ce tine de domeniul stomatologic…de la medic , la ace, freza.

Acest lucru isi are originea intr-o crunta experienta, care m-a marcat, si care s-a lipit acolo pe creier, si sub nici o forma nu o pot scoate sau uita….a fost ca si cum as fi fost tratat stomatologic de Mengele…fara exagerare.

Cei care au vazut filmul “Maratonistul” cu Dustin Hoffman, isi pot crea o imagine….era la fel de sadica…

Bunnn, eram intr-o situatie in care trebuia sa actionez.Am dat repede cautare pe Google “Art Dental” si am sunat la urgenta.

Mi-a raspuns un domn, era in maisna in drum spre casa….I-am explicat situatia, conflictul si durerea dintre un premolar si un molar de minte, i-am subliniat ca sunt un pacient extrem de dificil si ca va trebui sa foloseasa inhalosedarea…

Este singura clinica din oras dotata cu asa ceva.

Mi-a spus: “Okay, ne vedem peste jumatate de ora la Clinica.”

Am sarit intr-un taxi si dus am fost…

Vreau sa spun ca in casa lumea se uuita la televizor, iar eu nu am spus unde ma duc, iar in graba plecarii, mi-am uitat mobilul, portofelul cu carduri si carti de vizita etc, acasa, pe birou…. Am luat doar cateva sute de lei cum mine , pe care le-am indesat in buzunarul vestei.

Ajuns la Clinica , m-am intalnit cu medicul, un om deosebit de cumsecade, m-a ascultat , am facut radiografie, si am discutat despre ceea ce trebuia sa facem…

– Extractie, am zis eu.
– Stai sa vedem ce zice radiografia.

S-a dovedit ca urma sa se execute o procedura de extractie.

Numai cand am vazut scaunul stomatologic, mi s-a facut parul punk in cap…cu tot luxul si aisgurarile date, psihicul era mai puternic, sa nu mai vorbesc de frica.Suport durerea, chiar la intensitati mari, dar nu la nivel dentar.

Inhalosedantul…aparatul minune …pentru pacientii ca mine.

Mi s-a pus masca pe nas , am respirat azot, si…. m-am relaxat astfel incat omul a putut lucra…Relaxarea era ciudata si amuzanta, in sensul ca stiam tot ce mi se intampla, presupuneam cum urrma sa intervina, dar parca nu imi pasa…

Ciudat, nu m-am simtit nici ametit, nici adormit, ci doar profund relaxat…Imi venea sa il intreb daca nu are sa imi si pentru acasa , la doza asa ceva….

De la 21.30 si pana la 23.30, am discutat, am facut radiografiile, si am fost supus unei mini-interventii chirurgicale….

Zana maseluta a trecut si pe la mine…acum urmmeaza tratamentul si restul…

Nu as fi pomenit despre acest episod din cotidiana mea existenta, dar eram in mijlocul unei discutii cu amicul meu , Emil, pe care l-am lasat in ceata, iar cand am venit acasa i-am lasat un mesaj laconic:” Am fost la urgenta,am facut extractie, mai vorbim.”

Clinica Art Dental nu are nevoie de reclama, ii are pe Nastase, pe Mihai Leu, sau Bianca Dragusan. Ce mi-a placut a fost amalitatea si profesionalismul,care daca nu exista, fac ca orice dotare tehnica sa fie inutila…

Pe medic il cheama dr.Vasile Caia.

Acasa, lumea a aflat a doua zi despre experienta mea, doar cateii stiau ca am fost plecat…

Inhalosedarea , face toti banii 😛

PS. Sper ca si in continuare , totul sa mearga la fel de bine.

Voi cum stati cu anxietatea de stomatolog ?
Aveti asa ceva?