watchAnalgezicele stimuleaza imaginatia, cumva?

Remarci mai multe lucruri, cand esti sub efectul acestora?

Dupa “accidentul” suferit recent, am remarcat ca am devenit colectionar fara voie.De ceasuri.

Culmea, este ca nu imi place sa aud ticaitul ceasurilor sau sa ma uit cum se scurge timpul, si cu toate acestea, am mai mult de 15 ceasuri in casa.Multe dintre ele le-am cumparat din Berlin sau Amsterdam , fiind si “statii meteo”, indicand, pe langa ora, temperatura sau presiunea atmosferica.Altele sunt strict ceasuri, mai mari, sau mai mici, depinde cum s-a nimerit sa le gasesc.

Am si doua ceasuri mostenite, care imi sunt foarte dragi si care, chit ca ticaie, imi plac foarte mult , avand o valoare sentimentala.

Comicul situatiei vine de la faptul, ca fiind aduse de afara, unele din ele, nu arata ora Romaniei oricat le-as fixa 😛 sar inapoi la ora tarii de bastina. Undele radio isi fac treaba cu brio; am trei ceasuri in casa care merg pe ora Europei de Vest.Uneori e derutant, alteori imi prinde bine o ora in urma, depinde de situatie.

Ceas de mana nu folosesc, deoarece am tendinta de a ma uita mereu la el , de a-l trage, sau de a ma juca cu cureaua.In plus de asta , daca vreau sa stiu cat e ora, scot telefonul mobil.

Iata ceasurile mele:


Ceasuri normale de perete , doar ca nu ticaie
😛

Ceasuri care ticaie si care sunt pozitionate in hol si bucatarie…

Acestea sunt cele trei “Weather Station” pe care le posed si care ma insala asupra orei 😛 Avantajul este ca macar stiu ce temperatura este afara, sau macar predictia meteo pentru ziua respectiva

Un ceas mai vechi, tipic german, a fost al bunicii mele ,care are si un cantecel pe post de sonerie

Un ceas de buzunar , primit de la un unchi de-al meu , care la randul lui ,l-a primit de la nu se mai stie cine…E interesant , doar ca atunci cand il iau in mana am tendinta de a ma juca cu el…asa ca pentru siguranta lui , il tin pe birou

Piesa de rezistenta 😛 M-am nascut cu el ,am copilarit cu el…a fost al strabunicilor mei, care l-au cumparat de la o manastire…Are trei medalii de aur, este de provenienta germana iar unul din premii este luat la o Expozitie din Elvetia, iar un altul in Paris, in 1867. Bate din sfert in sfert de ora, ticaie, dar e singurul ticait pe care il suport si care imi place.
Cum si in copilarie eram “pasare de noapte” , cand il auzeam , nici nu trebuia sa ma uit la el, ca stiam cat este ora 😛

PS.Trebuie sa spun, ca atunci cand am remarcat cate ceasuri am in casa , nu m-am putut abtine si am exclamat:”Doamne, chiar sunt intr-o dunga!!”

Voi, ce ceasuri aveti pe acasa?