Legatura mea cu filozofia a incepuut destul de devreme.
Un clasa a VIII-a , profesorul meu de istoria mi-a imprumutat cartea “Pe culmile disperarii” scrisa de Emil Cioran in 1934.Am citit-o si in mare mi-a placut, deoarece veneam in contact cu un altfel de mod de gandire decat eram obisnuit, facusem un salt urias, de la beletristica la filozofie.
Trcerea trebuia facuta treptat , eu am facut-o brusc, dar mi-a prins bine.
Dupa ce am citit aceasta carte nu am mai gasit la nimeni ceva de Cioran , asa ca am trecut si am citi Mircea Eliade iar mai tarziu am dat si peste Noica.
Se pare ca Cioran , a ramas preferatul meu.
Toata lumea care ma cunoaste ma intreaba : “De ce ? Esti opusul a ceea ce Cioran scria. “
Foarte adevarat, dar in sinea mea nu pot sa nu fiu de acord cu el. Cand il citesc nu gasesc nimic ilogic in ceea ce scrie, aproape ca gasesc puncte comune.
Dar sa vedem cine a fost Cioran si care a fost filozofia lui.
Emil Cioran a vazut lumina zilei in 8 Aprilie 1911, in Rasinari, localitate aflata la 8 km de Sibiu.Fiu de protopop ortodox , tanarul Cioran locuieste alaturi de familia sa intr-o casa situata vis-à-vis de biserica in care tatal slujea .Vedea botezuri nunti si inmormantari, zilnic, ceea ce i-au influentat personalitatea.
Cand nu era preocupat de meditatie se juca cu fratele sau, Aurel, pe dealurile ce inconjoara cocheta loalitate , Rasinari.
Dar pe cine nu ar fi influentat aceste lucruri? Cred ca majoritatea dintre noi, am fi meditat la viata si la sensul acesteia, de ce sa ne mai miram in cazul unui un geniu.
Cunoscand la perfectie limba germana, adolescentul Cioran , se retrage in podul casei si citeste tot ce prinde, dar indeosebi operele colosilor : Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer si Friedrich Nietzsche.
Fiind deosebit de precoce la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucuresti avandu-l coleg pe, Constantin Noica iar profesori pe Nae Ionescu si Tudor Vianu.
Desi fiu de preot, sau tocmai datorita acestui fapt , Cioran are o inclinatie spre agnoosticism.La 22 de ani Cioran intra in contact cu scrierile lui Martin Heidegger, Georg Simmel, dar si de Lev Sestov care pune “intamplarea ” in centru sistemului sau de gandire (personal nu il contrazic).
In 1933 primeste o bursa la Berlin.
Studiind in Germania, ia contact cu miscarile national-socialismului si cu figura lui Hitler, a carui carisma si putere de a manipula masele , il fascineaza .La reintoarcerea sa in tara, devine simpatizant al Legiunii, a Garzii de Fier, al ideilor legionare dar nu si a metodelor violente , pe care acestia le aplica.
Poate veti tinde sa il condamnati pentru aceste simpatii, desi nu cred ca e cazul.Intr-o perioaa in care Romania isi cauta reperele morale si valorile, in care amentarea comunismului (bolsevismului sovientic) devenea evidenta, era logic ca tinerii intelectuali sa caute o noua doctrina opusa acesteia. In mare parte, intelectualitatea romaneasca reusise sa anticipeze actiunile lui Stalin si pericolul ce plana asupra tarii noastre.Ulterior, Cioran avea sa retracteze aceste simpatii considerand ca o “ratacire a tineretii”, care i-a intarit idee refuzului implicarii individului in istorie.
In 1934 , Emil Cioran publica prima sa carte, “Pe culmile disperarii” urmand sa scrie succesiv volumele: “Cartea amagirilor” (1935), “Schimbarea la fată a Romaniei” (1936), “Lacrimi şi Sfinti” (1937).
In 1937 primeste o bursa din partea Institutului Francez din Bucuresti , cu care pleaca la Paris. In 1940 scrie ultima sa carte in limba romana ” Indreptar patimas” , ramas inedit pana in 1991.
Din 1945 se stabileste la Paris, ca apartid, necerand niciodata cetatenie franceza. A locuit timp de zeci de ani , intr-o mansarda din Cartierul Latin din Paris, cartier al studentiilor, mancand la cantina sudenteasca pana la 60 de ani.
A scris o serie de lucrari in limba franceza si desi a trait retras, a purtat o corespondenta deosebit de vasta cu prietenii sai : Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, si Henri Michaux.
Amintesc cateva lucrari scrise in franceza : “Précis de décomposition” (Tratat de descompunere), “Syllogismes de l’amertume” (Silogismele amărăciunii),”La Tentation d’exister” (Ispita de a exista), ” Histoire et utopie” (Istorie şi utopie),”La Chute dans le Temps” (Caderea in timp),”Le Mauvais Démiurge” (Demiurgul cel rau), “De l’inconvénient d’être né” (Despre neajunsul de a te fi nascut),”Écartèlement” (Sfrtecare),” Exercices d’admiration: essais et portraits” (Exercitii de admiratie: eseuri şi portrete),
Pe parcursul intregii sale vietiii , Cioran a fost framantat de o serie de ganduri : suferinta si moartea,fiind atras de ideea sinuciderii ca continuare a existentei, pacatul originar, sensul tragic al istoriei, sfarsitul civilizatiei, amenintaarea Raului,refuzul credintei sau obsesia absolutului.
Cioran a fost un ganditor marcat de istorie, pe care o cunostea deosebit de bine si astfel a devenit un anticomunist convins, dar nu si-a uitat originile tinand legatura cu tara, prin rudele sale apropiate sau prieteni.
Ciudat este faptul ca acest sceptic , pesimist , apocaliptic in scrierile sale , in viata de toate zilele a fost un om jovial , sugubat, un om ce iubea viata.
Cred ca cea mai buna imagine a lui Emil Cioran a fost surprinsa de Gabriel Lilceanu in serialul “Exercitiu de admiratie” in acel dialog la distanta purtat de Cioran cu Petre Tutea.Daca nu ar fi existat interesul lui Gabriel Lilceanu, in realizarea ultimului si singurului interviu dat de Cioran , unei echipe de televiziune, azi nu am fi avut imaginea acestui colos al filozofiei mondiale, nascut si format in Romania, dar valorizat si recunoscut in Franta.
Desi in ultimii ani de viata, Cioran a fost atins de Alzheimer,el a parasit aceasta lume in 20 iunie 1995 in Orasul Luminilor.
Astazi s-au implnit 100 de ani de la nasterea lui, ieri au fost scoase la licitatie manuscrisele marelui ganditor si cand ma gandesc ca statul roman s-a prezentat la aceasta licitaie suma infima 100.000 de euro, mi se pune un nod in gat..Bine ca exista romani, din afara granitelor tarii , dispusi sa doneze statului roman , o zestre de care acesta ar trebui sa aibe grija.Omul de afaceri George Brailoiu , stabilit in Statele Unite , a donat manuscrisele in valoare de 405.000 de euro , statului roman.
Ca simplu roman mi-e rusine …
De ce oare nu invatam sa ne pretuim valorile? Oare cand vom invata acest lucru elementar ?
PS.Am deschis astazi cartea “Pe culmile disperariii” si am dat peste niste articole de ziar , de care uitasem. Sunt niste articole taiate din doua ziare din 1995 , iar unul din titlurile acestora suna cam asa “Spiritualitatea romaeasca in doliu”Am ramas surprins , nu am recurs la taieturi din ziare nici cand am aparut cu cateva interviuri, se pare ca am fost impresionat , altfel nu-mi pot explica….
30
Cioran si Ionesco … apreciati aiurea … numai acasa nu!
(aiurea = prin alte parti)
Coolnewz ,cam de asta au parte toti oamenii de valoare din Romania, noi nu ne dam seama ca geniile nu se nasc /metru patrat , este rau ca ignoram valoarea pentru superficialitate.
Eu care scriam cat de ciudat e sa ai ''preferati'' :))
Bună. Sunt administratorul blogului http://oigenz-world.blogspot Am ajuns pe blog la tine şi mi-a plăcut cum arată şi ce scrii. Aş fi încantat dacă ai accepta să ne adăugăm în Blogroll reciproc. Nu o fac doar de dragul artei, obişnuiesc să-mi citesc blogroll-ul pentru că în el se află blogări mai "grei" sau mai "uşori", dar care scriu frumos şi merită cu toţii citiţi. Dacă accepţi propunerea mea, anunţă-mă printr-un comentariu la mine pe blog sau printr-un mail la oigen11@gmail.com ! Dacă nu doreşti ignoră mesajul şi acceptă-mi te rog scuzele pentru deranj. Cu respect, Şotropa Eugen
Nu am citit nicio carte scrisa de Emil Cioran, dar citatele lui le iubesc.
Dintre toate pe care le-am citit si le citesc, tot ale lui sunt preferatele mele.
Cateva dintre preferatele mele sunt:
"Orgasmul este un paroxism; disperarea la fel. Unul dureaza o clipa; celalalt, o viata."
"Omul e un animal care se vede trăind."
"Fiecare om este un călău ratat."
"Revoluţiile sunt sublimul literaturii de proastă calitate."
"Să-mi fac cuib într-o inimă de sfântă? Mi-e teamă de incendiul cerului."
@Krossfire , pana si preferatii mei , sunt mai ciudati 😛
@Oigrn, da , se poate 🙂
@Anyta , cunoasterea citatelor e un pas spre citirea cartilor lui 😛 esti pe drumul bun 🙂
Chiar ca nu stim a ne pretui valorile.. Pe de alta parte, Cioran a fost deja "pretuit" de casa de licitatii 😀
Esti sigur ca nu e doar o moda, admiratia asta pentru Cioran ?… Nu te supara Sssylvessster, doar zic ! 😀
Te-am adăugat şi eu în blogroll. Mulţumesc de colaborare. O duminică frumoasă
@Zamolxe, clar nu stim sa ne pretuim talentele. pe toate televoziunile au aparut stiri despre ddivorturile din Ro dar nici un cuvant despre Cioran , doar despre licitatie, atat.
@Zina , Moda? Poate pentru altii , nu ma prea aliniez tendintelor generale , dimpotriva , aprilist convins si Berbec , aleg doar ce mi se potriveste ,ce consider eu ca e valoros. Cioran mi s-a parut valoros de la 14 ani si atunci nu era o "moda" ci doar ceva interzis.
Ii place Cioran indiferent de ce va spune lumea despre el. La fel cum imi place Eliade si Noica…
Sunt lucruri pe care le sustin chiar daca inot impotriva curentului, asta mi-e firea 😛
@Oigen , multumesc si eu 😛
Daca articolele sunt interesante poate ne extragi si noua ceva de acolo. Noua celor care nu am citit Cioran, si stim prea putin despre filozofie.
In liceul meu era extrem de la moda Cioran. Nu m-a prins, imi placea Noica. Acum nu cred ca mai respect vreun filosof, din varii motive 🙂
@Carmen, cele articole evoca datele importante ale vietii lui Cioran , ce a scris , si durerea unor intelectuali care l-au cunscut direct :lilceanu si Patapievici.
Nimic neobisnuit,
@Krossfire , Cioran era la moda in timpul studentiei mele, dar mie imi era deha cunoscut, desi la 14 ani nu pot spune ca am intees chiar tot.
Si Noica mi-a placut , desi am citit mai putine carti, in schimb pe Eliade l-am aprofundat.Cred ca depinde cum se pliaza ideile acestora pe personalitatea cititorilor.
…ai fost un norocos ca la acea varsta l-ai ”cunoscut” pe Cioran.
si eu il iubesc si ma regasesc in ideile lui.
eu am inceput cu acea carte in care da un interviu si mi-a placut cum gandeste, apoi am inceput sa iau una cate una din cartile lui si am reusit sa le citesc pe toate.
Toate, in afara de Tratatul de descompunere pe care chiar nu am putut sa-l citesc.
Da, pai mi-a facut cunostinta cu el Opa.
Candva , in perioada innterbelica se stiusera ….
Fara indoiala cel mai bun scriitor de stand-up comedy.
Pedeoparte, sa-ti miorlai fara incetare disperarea, in timp ce viata ti se scurge intre doua repere, bordelul si sofaua si, pe de alta parte, sa tratezi invatatura crestina cu atata marlanie si prost gust, nu fac din Cioran un Anticrist, cum au zis unii, ci un impostor, un mascarici la moda.