Trandafirul – este unul din simbolurile florale cele mai importante in lumea occidentala.

Protejata de spini, este o floare frumoasa, parfumata reprezentand frumusetea, secretul, iubirea, viata, sangele, moartea si renasterea.

In Grecia si Roma antica, trandafirul era sacru pentru Aphrodita simbolizand frumusetea si iubirea si se spunea ca s-a nascut din sangele lui Adonis.

Dionysus se impodobea cu ghirlande de trandafiri pentru ca se spunea ca acesta curata mintea in timpul betiei. Harpocrates a fost mituit in secret cu un trandafir alb de Eros si a devenit zeul tacerii.

Acest simbol a ajuns si in crestinism, iar un trandafir este adesea sculptat in sala de spovedanie sau pe tencuiala, pe tavanul salilor de sedinta ca un avertisment ca discutiile au loc sub rosa -„trandafir”, adica in secret.

Romanii imprastiau trandafiri la inmormantari ca un semn al invierii, in traditia crestina, se spunea ca trandafirul paradisului era fara spini, spinii servesc memoriei pierderii Paradisului.

Trandafirul alb este asociat cu Fecioara Maria (trandafirul mistic al raiului, trandafirul fara spini) si era un simbol medieval al virginitatii. Despre trandafirul rosu se spunea ca s-a nascut din sangele lui Christos si astfel este un semn al calvarului, caritatii si invierii.

In Islam, trandafirul simbolizeaza frumusetea masculina si sangele lui Mohamed, la fel ca si pe cei doi fii ai lui. Trandafirul Bagdadului reprezinta legea, calea si stiinta simbolizand impreuna adevarul si pe Alah.

In alchimie un trandafir cu sapte petale reprezenta intelepciunea si relatiile alchimice, in francmasonerie, trei trandafiri simbolizeaza lumina, iubirea si viata, in timp ce crucea cu trandafir este emblema societatii conspiratoare. Trandafirii de diferite tipuri, culori si specii simbolizeaza diferite lucruri: trandafirul cu opt petale, simbolizeaza regenerarea; trandafirul albastru, imposibilul; cel rosu si alb, unirea opozitiilor , iar trandafirul galben, perfectiunea – ca emblema papala simbolizeaza  binecuvantarea.

Din perioada distanastiei Tudor, trandafirul a fost un simbol national al Britaniei, unind trandafirul rosu din Lancaster cu cel alb din York. Printr-o incarcatura heraldica populara, trandafirul este semn de descendenta pentru al saptelea fiu.

Unele partide socialiste europene si-au ales ca emblema un trandafir rosu.

Roza Tudorilor

Roza Tudorilor reprezinta o Anglie unita.

Intre anii 1455 si 1485, Anglia a fost sfasiata de Razboiul celor doua Roze, o lupta cauzata de ambitiile di­nastice ale caselor Lancaster si York, ale caror embleme insumau tranda­firul rosu si, respectiv, alb, ambele dorind ca pretendentul lor sa fie ase­zat pe tronul Angliei.

Cand in sfarsit Henric Tudor de Lancaster a ajuns la tron in 1485 ca Henric al Vll-lea (pri­mul rege al  dinastiei Tudor, cele doua roze, ro­sie si alba, au fost combinate for­mand o singura roza –  trandafirul Tudorilor.

Crinul – este un simbol al puritatii, perfectiunii, milei si maiestatii in cele mai multe culturi, crinul a simbolizat odata lumina si principiul masculin datorita formei falice a pistilului.

In mitologia greco-romana, floarea este sacra pentru Hera , deoarece se spunea ca a fost stropita cu laptele ei, iar pentru Artemis fiind un semn al virginitatii ei.

Potrivit traditiei crestine crinul s-a nascut din lacrimile de regrete varsate de Eva cand a parasit Gradina Raiului. In iconografia crestina, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria si astfel si cu arhanghelul Gabriel care este pictat tinand un crin in mana, in timpul Bunei Vestiri, simbolizand castitatea, dar si Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini infloriti. Tulpina crinului simbolizeaza religiozitatea Mariei, frunzele — umilinta ei, petalele albe — virginitatea, iar parfumul – divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfintilor. Christos este pictat uneori ca judecatorul lumii cu un crin in gura, in acest caz floarea reprezinta indurarea, in timp ce un crin impreuna cu o sabie simbolizeaza inocenta si vinovatia.

Crinul era emblema regala a Bizantului si a Frantei , gladiola este uneori considerata un crin stilizat.

Cu cele trei petale crinul simbolizeaza Trinitatea si virtutile triple ale dreptatii, sperantei si caritatii.

Irisul –  Stanjenelul si crinul au simboluri identice, ambele reprezentand lumina si speranta. Datorita frunzelor sale ascutite, stanjenelul poate fi numit gladiola si este emblema durerii Fecioarei Maria.

Floarea a fost numita dupa zeita greaca a curcubeului careia i-a fost dedicata si poate simboliza puntea dintre Dumnezeu si om.

Pentru chinezi, stanjenelul simbolizeaza afectiune, gratie si frumusete solitara.

Floarea-soarelui – simbolul florii-soarelui este asociat cu soarele asa cum sugereaza numele, culoarea ei aurie si petalele in forma de raze ca si pozitia sa catre soare pe masura ce creste, toate acestea o identifica ca floare solara.

In cultura mithraica era atributul lui Mithras, zeul soarelui.

In crestinism ea inseamna si iubirea lui Dumnezeu si a unui suflet credincios, in acest ultim context, ea simbolizeaza rugaciunea si supunerea monahala.

Intr-un sens negativ, prin miscarile ei in cautarea soarelui poate simboliza o dragoste nebuna, neseriozitate si bogatii false. In mitologia greaca era emblema lui Clytie care a fost respinsa de Apollo si transformata intr-o floare a soarelui.

Este considerata o floare magica in China, unde reprezinta longevitatea.

Este si un simbol larg raspandit al nobletei.

Crizantema – cu semnificatia ei primara, crizantema simboliza in Orient: norocul, fericirea, sanatatea si longevitatea, precum si meditatia si prevestirea caderii. Mai mult, multitudinea de petale radiante o identifica ca un simbol solar – steagul national al Japoniei, care este stilizat dupa modelul unei crizanteme.

Semnul floral al lunii septembrie in Japonia, in China ea reprezinta luna octombrie, caderea si recolta cuvantul “chu” fiind aproape identic cu numele chinezesc pentru crizantema  inseamnand „noua” si „timp indelungat”. Pentru chinezi reprezinta o usoara retragere, eruditie, si amiabilitate.

Crizantema cu sase petale este monul, semnul distinctiv al imparatului Japoniei  iar cele paisprezece petale simbolizeaza pe fratii si fiii pe acestuia, descenadentii la tronul imperial japonez. Floare a luminii si a soarelui, crizantema este floarea nationala a Japoniei.

Macul –  macul are un simbolism dual insemnand somn si aducere-aminte, ambele interpretari putand simboliza moartea.

Pentru ca produce opiul narcotic, in Grecia antica macul era sacru pentru Hypnus si Morpheus, zeii somnului si ai visurilor. Era si emblema mamei zeitelor lunare cum ar fi Aphrodita. Simbolizand atat fertilitatea, cat si uitarea era un atribut al lui Demeter  si a lui Persephone reprezentand moartea anuala a naturii.

In iconografia crestina, macul poate simboliza patimile si moartea lui Christos.

In Britania, din 1920 macul este simbolul comemorarii soldatilor care au murit servindu-si patria, maci confectionati de soldati veterani cu invaliditati sunt purtati in fiecare an pe data de 11 Noiembrie, Ziua Rememorarii. Originea sa ca simbol al rememorarii a fost inspirata dintr-un poem scris in 1915 de soldatul chirurg canadian John McCrae : “Pe campiile Flandrei, macii zboara Printre cruci, rand pe rand…”

Degetelul-rosu –Nalba – frunzele nalbei au o semnificatie simbolica mai mare decat florile, simbolizand in multe culturi si in crestinism, dorinta de iertare.

Pentru chinezi, nalba simbolizeaza pace, liniste si umilinta.

In Japonia, nalba este sacra pentru altarul lui Kamo-Zinsya din Kioto, iar trei frunze de nalba alcatuiesc mon-\x\ semnul heraldic al dinastiei Tokugawa.

In tarile celtice, degetelul-rosu al carui nume este o alterare a cuvantului “mic” adica „folk”-“fox”-“foxglovc”, o floare ce apartine lumii basmelor si feerilor.

Frunzele degetelului-rosu produc digitalina — un  medicament stimulator in bolile cardio-vasculare.

Paraluta /Margareta – paraluta si margareta sunt simboluri ale lacrimilor si sangelui, dar si al perseverentei si temeritatii in toate imprejurarile, in asociatie cu Fecioara Maria, margareta simbolizeaza inocenta, puritatea, mantuirea, mortalitatea, reprezentand uneori in arta crestina inocenta, candoarea copilului Christos.

Margareta era sacra pentru mama-zeita scandinava, Freyja. Ca „ochiul zilei” este un simbol solar.

Margareta ca si paralutele (ochiul-boului) sunt legate de o perla reprezentand astfel lacrimile si sangele varsat de Christos si de alti martiri crestini.

Laleaua – in paralel cu trandafirul vestic, laleaua este simbolul iubirii perfecte in Persia antica.

Era emblema dinastiei Osman, conducatorii a Imperiului Otoman  si a capitalei,  Constantinopol (Istanbul).

Cu cateva secole in urma lalelele erau importate din Imperiul Otoman in Olanda, dar entuziasmul olandezilor s-a dovedit atat de mare fata de aceste flori fragile, incat azi printr-o cultura permanenta a devenit emblema nationala a Olandei.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia