Emblema Papala

Emblema heraldica a papei contine cheile incrucisate ale Sfantului Petru (primul episcop al Romei si gardia­nul portilor raiului), aplicate pe tiara papala conica si drapata cu palium, de unde atarna o cruce. Cheile reamin­tesc de mostenirea Sf. Petru; paliumul cu trei coroane denota Sfanta Treime. Toate acestea sunt simboluri ale autoritatii ecleziastice.

• Cheile Incrucisate simbolizeaza cheile Sfantului Petru.

• Cheile sunt din aur si argint pentru a reprezenta cheile cerului si ale pamantului.

• Coroana tripla (tiara) reprezinta cele trei functii ale papilor ca “pastor suprem”, “invatator suprem” si “episcop suprem”.

Crucea aurie din jurul celor trei coroane simbolizeaza crucificarea, chinurile pe care le ia asupra sa urmasul Sfantului Petru.

Steaua lui David

 

Steaua lui David sau Magen David (Scutul lui David) este unul din cele mai recunoscute semne ale iudaismu­lui si, astazi, este unul din simbolu­rile statului Israel, aparand pe steagul national din 1948. Asocierea cu Da­vid deriva din traditia ca el purta un scut hexagonal in lupta cu Goliat.

Simbolul este alcatuit din doua triun­ghiuri intercalate care formeaza o stea cu sase puncte sau o hexagrama. Al­bul triunghiului superior si negrul tri­unghiului inferior simbolizeaza uni­unea contrariilor.

Cunoscuta si ca Pe­cetea lui Solomon, emblema avea pu­tere ocrotitoare si proprietati magice, dupa cum pretindeau cabalistii. In magie si alchimie, simbolizeaza unitatea elementelor – triunghiul indreptat in sus inseamna foc, iar cel indreptat in jos, apa — si de asemenea, masculini­tatea si feminitatea si sufletul.

Cand cele sase puncte sunt combinate cu un al saptelea punct mistic, invizibil, a-cesta semnifica transformarea. Steaua lui David poate fi denumita si Steaua Creatorului, cu fiecare punct repre­zentand zilele saptamanii, iar hexa­gonul central simbolizeaza Sabatul.

Desi in Israel s-au gasit reprezentari ale stelei in sase colturi, care datau din secolul VII i.e.n., prima folosire oficiala a stelei lui David a avut loc la Praga, in 1354, cand Carol al-IV-lea Imparat Roman le-a dat evreilor dreptul de a avea propriul lor steag. Evreii au pus pe el un simbol Magen David. In 1656, simbolul a fost gravat pe o piatra, pentru a demarca cartierul evreiesc de cele crestine din Viena

Exista mai multe ipoteze despre semnificatia simbolului Magen David, care se traduce literal prin “Scutul lui David”:

• Simbolul provine de la modul in care vechii razboinici evrei isi construiau scuturile, care aveau pe interior cele doua triunghiuri (singura figura geometrica nedeformabila), montate astfel ca sa formeze sase puncte de prindere pe perimetrul scutului.

• Cele sase varfuri simbolizeaza faptul ca Dumnezeu domneste asupra intregului univers, pe sase directii: est, vest, nord, sud, sus si jos.
• In Cabala, cele doua triunghiuri reprezinta dihotomia inerenta omului: binele versus raul, spritualul versus fizicul etc. Prin urmare, cele doua triunghiuri ar putea reprezenta relatia reciproca intre poporul evreu si Dumnezeu. Triunghiul cu varful in sus simbolizeaza faptele bune, care urca spre cer, spre a activa un flux de bunatate, ce se revarsa asupra lumii, reprezentat de triunghiul cu varful in jos.

Menorah

Candelabrul de aur, cu sapte brate -Menorah – este unul dintre cele mai vechi simboluri iudaice. Dateaza din zilele Exodului iudaic, cand a ars in lacasul de rugaciune din desertul Si­nai.

Dupa traditie, a luat nastere din aurul pe care Moise 1-a aruncat in foc. In mod miraculos, alimentat cu ulei de masline, o flacara ardea me­reu, in timp ce celelalte se stingeau. Ulterior, a fost plasat in al doilea tem­plu in Ierusalim pana cand Titus a distrus orasul in anul 70 a.d.

Simbo­lizand intelepciunea divina, cele sap­te brate ale sfesnicului sunt conside­rate ca ramuri din copacul babilonian al luminii si reprezinta cele sapte zile ale Genezei si, de asemenea, Soare­le, Luna si planetele, cele sapte ce­ruri si cele sapte stele ale Ursei Mari.

In 1949, Menorah a devenit emble­ma/stema oficiala a statului Israel si este infatisata pe steagul prezidential

Porumbelul si ramura de maslin

In culturile iudaica si crestina, porum­belul purtand o ramura de maslin sim­bolizeaza pacea. Dupa potopul bib­lic, Noe a trimis de pe arca un corb si un porumbel sa caute pamant uscat.

S-a intors numai porumbelul, stran­gand in cioc o ramura de maslin de pe Muntele Maslinilor, simbol al ier­tarii omului de catre Dumnezeu si al izbavirii omenirii.

In iconografia cres­tina, porumbelul simbolizeaza si Du­hul Sfant, cu sapte porumbei, simbo­lizeaza cele sapte daruri ale Sfantului Duh. Porumbelul si ramura de maslin au devenit un simbol laic.

De unde avea ramura ?

Am doua interpretari de pe Dvar Tora :

Unul dintre comentatorii clasici ai Torei, Nahmanide (Ramban) ne ofera o prima parere conform careia ramura ar fi putut proveni de pe un copac care nu fusese distrus de catre Potop, ci doar cufundat sub ape. Interesant, daca ne gandim ca de obicei vorbim despre Potop ca o distrugere totala a lumii…

Aici, in comentariul sau, Ramban ne sugereaza ca poate Potopul a fost in fapt doar o cufundare a lumii sub ape, pentru ca mai apoi sa iasa de acolo in forma initiala, insa renascuta. In cadrul ritualului de convertire la religia mozaica, de exemplu, pasul final este chiar tevila, mersul la mikva (baia rituala), iar “candidatul” intra in apele care trebuie sa il acopere complet si apoi iese din acele ape o persoana noua din punct de vedere al legii mozaice. Interesant, nu?

A doua varianta, sugerata de rabini in midrash (Bereshit Raba 33:6) este aceea ca ramura de maslin a provenit de pe Muntele Maslinilor din Ierusalim. Ni se propune chiar ideea ca Tara Israelului a fost afectata diferit de Potop si ca de aceea a putut “produce” aceasta ramura. Cu alte cuvinte, simbolul pacii a provenit, conform acestei interpretari, din Orasul Pacii (Ierusalim = ir shalom).

Palmierul

Palmierul este important in iconogra­fia iudaica, unde, in acord cu cabala, simbolizeaza omul cinstit (tzaddik) si fosta stema a Iudeei dupa Exod.

Ala­turi de mirt, fructul citric si salcie, ra­mura de palmier, lulav, este una din cele patru specii agricole de parada la Sukkot pentru sarbatorirea marinimiei lui Dumnezeu. Fiecare reprezinta un tip de evreu, iar palmierul simbo­lizeaza pe cineva care studiaza Torah, dar nu se supune poruncilor.

In plus, ramura de palmier simbolizeaza co­loana verticala indoita in fata lui Dum­nezeu si este un simbol al lui Dumne­zeu insusi. In crestinism, palmierul simbolizeaza dreptatea, invierea, intrarea lui Christos in Ierusalim si pele­rinajul pe Pamantul Sfant. In Babilo­nia, Egipt, Grecia Antica si Roma, simboliza victoria.

Secera si ciocanul

Pana nu demult, secera si ciocanul era simbolul comunismului, mai ales in Uniunea Sovietica. Derivata din emblema bolsevica a ciocanului in­crucisat cu un plug, secera si ciocanul reprezinta alianta dintre proletariat (muncitorii industriali) si tarani (mun­citorii agricultori).

Dupa detronarea si alungarea tarului in 1922, secera si ciocanul aurii, pe fond rosu, au fost adoptate ca emblema, stema si steag al U.R.S.S., semnificand puterea po­porului muncitor.

Dupa evenimentele din 1991, presedintele Gorbaciov a dat ordin sa fie inlaturata aceasta ste­ma si steagul Rusiei, fiind inlocuite cu tricolorul rusesc folosit inainte de perioada comunista.

Natiunile Unite

Natiunile Unite fondate in 1945 au astazi 180 de membri, drapelul Nati­unilor Unite, al organizatiei lor, sim­bolizeaza unitatea internationala si pa­cea mondiala promovata de aceasta. Asezat pe fondul albastru al „Natiuni­lor Unite”, drapelul este format dintr-o harta cu toate continentele de pe glob vazute de la Polul Nord si simboli­zeaza unitatea.

Globul este inchis in­tre doua ramuri de maslin ce simbo­lizeaza pacea.

In timpul anumitor con­flicte de pe glob, drapelul purtat de catre fortele pacificatoare ale Natiu­nilor Unite in zonele de razboi si de catre observatorii ONU este semn al impartialitatii si al dorintei de a con­lucra in interesul pacii mondiale.

Japonia

Taramul Soarelui Rasare (Nikon Koku), Japonia expune un steag cu aceasta emblema, impartasind credinta ca im­paratul japonez este un descendent al Soarelui. Unul din cele mai simple drapele din lume a fost adoptat in 1870 si reprezinta un disc solar sfe­ric, de culoarea sangelui (creat dupa o crizantema) pe fond alb. In cel de-al Il-ea razboi mondial, s-au adaugat 12 raze soarelui, si a fost folosit ca steag de batalie al imperiului; pavilioanele navale au avut opt raze.

Potrivit legendei, Japonia a fost creata de catre zei care au infipt o sabie in ocean, la scoaterea ei formandu-se patru picaturi ce au devenit insulele principale, precum si o multitudine de insule mici (peste 5000).

Coreea de Sud

Steagul Coreei de Sud este cunoscut ca si pakwa sau taeguk si in mijloc poarta semnul oriental distinctiv yin-yang care reprezinta armonia perfec­ta a opozitiilor. Jumatatea de sus a semnului yin-yang este colorata in rosu, cea de jos in albastru, plasata pe un fond alb.

Diagonalele radiante de la figura centrala sunt patru kwae ne­gre sau trigrame luate din / Ching-ul chinezesc — Cartea schimbarilor. Pri­vind simbolic spre cele patru zari ale Pamantului, kwae reprezinta cele pa­tru vanturi, anotimpuri, puncte cardi­nale si Soarele, Luna, Pamantul si raiul.

Drapelul a fost adoptat in 1883, dar nu s-a mai folosit in timpul ocu­patiei Coreei de Sud, prima data de ja­ponezi, apoi de Aliati. A fost readoptat de Republica Coreeana in 1948.

Steaua si semiluna

Steaua si semiluna simboluri primare ale Islamului inseamna concentrare, deschidere si victorie, precum si su­veranitate, si divinitate. In acord cu traditia, in 339 i.H. semiluna stralu­citoare in crestere a salvat Bizantul (astazi Istanbul) de atacul lui Filip al Macedoniei.

Pentru a marca gratitu­dinea lor, locuitorii au adoptat semi­luna Dianei ca stema a orasului. Cand orasul a devenit in 330 d.H. Constantinopolul crestin, semiluna a capatat semnificatia unui atribut al Fecioarei Maria.

In 1299, inainte de cucerirea Turciei de astazi, Sultanul Osman a avut viziunea unei semiluni care se in­tindea deasupra intregii lumi siastfel, a devenit simbolul dinastiei Otoma­ne, iar cand Constantinopolul a cazut in mainile lui Mohamed al II-lea in 1453, semiluna reprezenta atat Isla­mul, cat si Imperiul turc.

Steaua a fost adaugata sub domnia sultanului Selim al III-lea in 1793 (cele cinci colturi s-au stabilit in 1844).

Steaua si semi­luna reprezinta astazi un simbol isla­mic universal si sunt prezente pe stea­gurile nationale ale Turciei, Algeriei, Malayeziei, Mauritaniei, Pakistanu­lui, Tunisiei, Ciprului de Nord si ale Ligii Statelor Arabe. Este si stema co­respondentului islamic al Crucii Ro­sii, Societatea Semilunii Rosii.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia