Leonardo Da Vinci este personalitatea renascentista pe care o admir cel mai mult.

Fiind nascut in luna aprilie , avand preocupari multiple ,fiind un geniu care a descoperit si realizat o serie de prototipuri ale unor aparate ce ulterior au fost reinventate, scrierea sa ciudata  – scrierea in oglinda  – m-au fascinat in copilarie intr-un asemenea  mod, incat,  daca plecam la joaca in alt cartier, le lasam parintilor mei biletel scris in maniera lui Leonardo….

A fost  adevarata bucurie pentru mine sa o vad pe “Mona Lisa” la  muzeul Louvre, in 2000. A fost prima intalnire cu un geniu pe care il admiram de cand eram copil.

Cum am ajuns sa il  admir?

Simplu.

Urmarisem un documentar artistic preluat de toate televiziunile pe care le urmaream : sarba, ungara si romana.

Mintea mea absorbea ca un burete informatiile prezentate accolo. Mai aveam si explicatii de la Opa, si ca tacamul sa fie complet,  mi s-a cumparat un album cu operele lui Da Vinci.

In minta mea de copil persista o intrebare: “Ce ar fi facut un un om genial ca Leonardo, daca ar fi  avut acces la tehnologia acestui secol?”

Cum destinul ne face mereu surprize, Leonardo  si cateva din invetiile sale au ajuns la Timisoara.Am fost de doua ori sa le vizitez, expozitia fiind cu intrare gratuita.

In expozitie regasim reproducerile celor mai valoroase picturi ale sale, dar mai ales inventile, masinariile inventate de acesta, reproduse la scara mentionata in manuscrise. Sunt prezente aparatele de zbor, aparatele militare (catapulta , mitraliera, tancul, bombarda), pendula , bicicleta, balanta, mecanisme de transmitere a miscarii, barci și dispozitive de dragare.

Expozitia este interactiva si chiar daca avem de-a face cu reproducerile mecanismelor create de geniul lui Leonardo , pot spune ca experienta este una deosebita.Abia vazand cele 40 de  inventii ale renascentristului italian, ne putem da seama de puterea sa de anticipatie, de spiritul sau creator si inventiv, de genialitatea sa.

Desfasurata cu ajutorul Consulatului Italian si al unor firme italiene din oras, expozitia este deschisa pana in 15 ianuarie, in mansarda bastionului Theresia, din Timisoara.

Daca nu ati vazut-o inca , v-o recomand cu calldura.

Cateva poze.

Aparat de zbor – Acest proiect se apropie de tiparul unui planor deoarece reduce sistemele complicate de transmitere a miscarii necesare pentru realizarea batailor de aripi

Dispozitiv de probare a aripii – Cu acest aparat, Leonardo isi propunea să experimenteze capacitatea de impingere a aripii. Funcţionând ca o parghie, dispozitivul transmite forţa exercitată de omul reprezentat in desen. Efectul poate fi atins doar cu o actiune brusca care sa permita comprimarea aerului sub aripa spre in jos, utilizând rezistenta si, astfel, impingerea contrara a masei spre partea de sus. Pentru a capta mai bine aerul in interiorul sau, aripa are un sistem de tiranti si spiţe ca şi la umbrela, care o închid la extremitati, la fiecare bataie.

Mitraliera are forma unui car pe roţi pe care sunt montate „punctele de explozie” (guri de foc de mici dimensiuni); dimensiunile reduse si greutatea pe care o are, facilitează transportul. Eficienţa este obţinuta prin multiplicarea numarului de tevi care în desenul din Codex Atlanticus sunt dispuse sub forma de evantai. Mitralierea prezinta un sistem de suruburi cu manete care permite reglarea nivelului de ridicare, inclinand deci unghiul de proiectare.

Bombaeda sau tunul a fost o inventie revolutionara pentru vremurile Renasterii, tunul, proiectat de Leonardo da Vinci, tragea ghiulele la o distanta de 3.000 de metri.
Tot el a fost primul care a masurat puterea de penetrare a unui obuz, pentru a stabili cum variaza traiectoria, prin schimbarea altitudinii de tragere.

Draga lacustra – daca o roata cu pale, exploatand energia apei curente, permitea punerea in miscare a arborilor motori ai masinilor operatoare, era posibil si aspectul contrar: punand in miscare arborele cotit manual era posibil ss se utilizeze palele roţii ca o serie de vasle care lovesc apa succesiv, facand barca sa avanseze. Si aceasta ambarcatiune speciala este o inventte medievala si Leonardo ne ofera o versiune actualizata, care prevede montarea a doua volane pe axa manivelei de acţionare.

Gioconda sau Mona Lisa ,1503-1505/1507 este o pictura celebra a lui Leonardo da Vinci, realizata în anii 1503-1506, reprezentand o femeie cu expresie ganditoare și un suras abia schitat.
Este realizata in ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm.
Este renumita prin ambiguitatea si misterul fizionomiei personajului redat.

Cina cea de taina, realizată pentru patronul sau, ducele Ludovico Sforza din Milano, una din cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor, se gasește în fosta saaă de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.
Opera masoara 460 x 880 cm și a fost executată în tempera și ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, în perioada cuprinsa între 1494 și 1497

Portret de femeie sau La Belle Feromiere – frumoasa sotie a unui negustor de fierarie , tablou pictat in 1490-1496 in care se pare ca a folosit acelasi model cu cel al picturii “Doamna cu hermina”.Este realizata in ulei pe panza ce masoara 63 cm inaltime şi 45 cm latime.

Balistta gigantica este un studiu fantastic , mai degraba pentru a uimii decat pentu a fi folosita, fara utiitate practica, pentru a o incarca Leonardo ,preveeda umplerea aceteia cu un tendor de suruburi.

Surubul aerian este o alta masina de zburat a fost un proiect de elicopter, numit de Leonardo “surubul aerian”. Chiar daca specialistii de astazi sustin ca ideea n-ar fi putut fi vreodata pusa in practica, Leonardo a trasat minutios planul acestei inventii ciudate, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi pusa in miscare. Nu a construit niciodata insa acest helicopter renascentist, inspirat cel mai probabil de mecanismul morilor de vant.

Bicicleta – In 1966, calugarii laboratorului de restaurare din Grottaferrata (Roma) au fost insarcinaţi cu restaurarea Codexului Atlanticus al lui Leonardo da Vinci, in timpul careia aceştia au separat doua foi lipite, in secolul al XVI-lea de catre Pompeo Leoni. Apare, impreuna cu alte desene, schiţa unei „biciclete” desenata in carbune, cu o uşoara nuanţa maro. Profesorul Marinoni a atribuit acest desen, care evident nu a fost desenat de Leonardo, unei copii a unui desen pierdut al Maestrului realizata foarte neindemanatic de un elev al şsolii lui Leonardo. Opinia prof. Marinoni a fost impartaşita de diverşi oameni de stiinta, dar ramane in continuare un subiect de controversa.

Camera oglinzilor este destinata sa aprofundeze secretele reflexiei multiple. Un obiect pus in centrul camerei, se poate vedea din toate laturile, fara a fi in miscare.

Am si un clip video gasit pe youtube, chiar din ziua lansarii expozitiei.

PS. Am ascultat de cateva sugestii si am adaugat si explicatiile aferente pozelor desi a fost mai greu ,deoarece nu am fotoografiat si explicatiile din dreptul fiecarui exponat…