“Libertate!! Libertate!!”
“Liberate te iubim,
Ori invingem , ori murim !!”
Acest strigat devenise lozinca care imi dadea fiori.Cunoscusem libertatea pentru o perioada scurta cat fusesem plecat in Occident iar sentimentul avut atunci ma coplesise.
Libertatea este darul cel mai scump pe care l-am castigat dupa aceea saptamana cumplita de Decembrie.Daca am invatat ceva atunci a fost sa nu ma mai tem de nimic in viata mea.Am invatat ca nimic nu e imposibil si visele cele mai stranie devin realitate.
Dupa ce in 20 decembrie 1989,Timisoara s-a declarat oras liber de comunism,in aceea seara am avut cel mai puternic sentiment de descatusare…Trageam aer in piept si mi se parea ca respir insasi Libertatea.Pentru mine , dupa o saptamana traita la intensitate maxima, faptul ca Timisoara fusese declarata “oras liber ” si nu mai recunosteam puterea de la Bucuresti a fost cel mai extraordinar moment trait in viata.Rasuflasem usurat desi eram constient ca daca ceea ce se incepuse in oras se termina prost vor urma repercursiuni. Dar pentru acele clipe merita orice, era mai puternic decat orice drog dandu-ti dependenta, o dependenta pentru care merita sa mori.
Libertatea nu este doar un ideal, este stare, este un fapt.
Nu realizezi cat de imporatnta este decat in momentul in care nu ai avut-o si ti-a fost daruita sau in cel mai nefericit caz cand ti-a fost luata…
Un sentiment asemanator, de libertate absoluta l-am mai trait o singura data in Paris…
Zilele acestea am parcurs orasul in lung si in lat , cu treburi sau luand parte la comemorari, si am remarcat ca orasul este plin de straini.Britanici, francezi, nemti,chinezi sau japonezi (nu ii pot deosebi) toti cu aparate foto, galagiosi….Nu am putut sa nu ma intreb daca vreunul din ei realizeaza din ce hau am iesit noi acum 25 de ani…
Ma bucur ca am luat parte la scrierea istoriei…Pacat de cei disparuti atunci! In mintirea lor , noi ar trebui sa fim altfel, sa ne comportam altfel, sa nu ne lasam manipulati….
Cantecul fredonat in aceasta perioada in Timisoara :
Despre Libertate au mai scris:
30
Simt că mă repet, întrucât subiectele se continuă cumva, dar cand pronunt acum ”douăzeci şi cinci de ani ”şi adun anii traiţi de dinainte de ’89 categoric voi prefera orice inconvenient primit in acelasi timp cu libertatea . Ca e plină de compromisuri e drept, dar cand aduni şi scazi îţi raman lucruri in care crezi, spre deosebirea de uratul şi griul, şi incorsetarea de care am avut parte. Ca se confunda tara cu neamul, românii cu conducătorii ce ne-au furat şi secatuit, că democratia a fost prost inteleasă de multi, astea sunt amănunte doar. Ma bucur sa stiu ca ai luat parte la tot ce a insemnat trecere spre …libertate.