Revolutii culturale si tehnologice: tiparul si motorul electric

Probabil ca niciun alt dispozitiv nu a avut o influenta mai mare asupra intregii societati umane precum a avut tiparul. Initial aparut in Asia de est cu doua secole inaintea erei noastre, tiparul si-a gasit drumul spre Europa prin 1440, unde a fost inventata de un aurar german pe nume Johannes Gutenberg. Revolutia produsa de acest dispozitiv a dus la raspandirea cu usurinta a informatiilor si ideilor. De fapt, in mai putin de 60 de ani de la inventarea tiparului, in Europa se tiparisera deja peste 20 de milioane de exemplare. O tipografie era capabila de produca aproximativ 3600 de imprimari pe zi (o imprimare fiind o pagina pe care este tiparit un text), ceea ce permitea aparitia primelor best-sellere.
Tipaurul a ajutat si la comunicarea descoperirilor intre oamenii de stiinta ajutand la aparitia unei revolutii stintifice. Prin standardizarea modului de imprimare, acum devenise foarte usor sa citezi un alt autor in propria lucrare, prin indicarea pagini la care faci referire, lucru imposibil inainte de aparitia tiparului, deoarece cartile existente inainte de aparitia tiparului erau scrise de mana si existau diferente majore de la exemplar la exemplar.
Distributia pe scara larga a cartilor, materialelor educative, aparitia primelor ziare a dus in cursul urmatorilor ani la o crestere semnificativa a nivelului de educatie in intreaga Europa. Tiparul rotativ, aparut mai tarziu, folosea doi cilindri pentru tiparirea hartiilor. Primul cilindru sustinea hartia, in timp ce al doilea continea piesele metalice care imprimau caracterele pe hartie. Prima incarnatie a tiparului rotativ, inventat in 1844, era capabila sa tipareasca in jur de 8000 pagini pe ora. De-a lungul timpului au urmat multe alte imbunatatiri care au fost aduse acestui instrument transformator. Printre exemple se numara alimentarea constanta cu hartie de pe o rola, eliminandu-se alimentarea manuala; tiparirea simultana pe ambele fete, etc.
Astazi variatii moderne ale tiparului pot fi regasite in toata lumea, ele supravietuind aparitiei imprimantelor, a calculatoarelor si folosirea din ce in ce mai pregnanta a materialelor didactice in format digital in locul celui fizic. Tiparele moderne si imprimantele au insa un element in comun, un dispozitiv care le pune pe amandoua in functiune, care transforma electricitatea in miscare rotativa necesara pentru miscarea cilindrilor si a altor componente necesare tiparirii hartiei. Acest dispozitiv este motorul electric.
Asemeni tiparului,primele motoare electriceau au dus la producerea unei alte revolutii, la fel de importanta precum cea cauzata de aparitia tiparului si poate chiar datorata ei. Aceste dispozitive care transforma energia electrica in miscare de rotatie au transformat aproape toate industriile in care sunt folosite inclusiv cea tipografica.
Din punct de vedere al functionarii, motorul electric foloseste principiile electromagnetismului si proprietatea magnetilor de a avea poli care se resping sau se atrag. Astfel, un conductor prin care se trece un curent electric se va transforma intr-un electromagnet. Acesta va fi plasat in interiorul unui camp magnetic produs de un alt electromagnet sau de un magnet permanent. Polii conductorului vor fi atrasi si respinsi succesiv de cei ai campului, creandu-se in acest mod o miscare de rotatie pe durata alimentarii sistemului cu electricitate.
Fiecare motor are trei componente principale: rotorul, statorul si intrefierul. Statorul este componenta stationara al masinii si este format din carcasa, bornele de alimentare, armatura feromagnetica si infasurarea statorica. Rolul lui este de a crea campul magnetic mentionat anterior. In interiorul statorului se introduce rotorul, componenta rotativa care va produce miscare rotativa sub influenta campului magnetic. Aceasta miscare este livrata prin intermediul unui ax catre dispozitivul sau masina pe care vrem sa o punem in miscare. Intrefierul nu este altceva decat spatiul dintre rotor si stator. Acesta pemite miscare rotativa a rotorului si, desi poate parea mai putin important, el defapt influenteaza foarte mult performanta motorului.
In general rotorul se afla in interiorul statorului, dar nu intotdeauna. Exista motoare electrice de curect continuu care sunt proiectate astfel incat rotorul sa inconjoare statorul si partea externa sa fie cea care se roteste sub influenta campului magnetic al partii interne, stationare.
Dupa cum probabil ati realizat, aceasta este una din caracteristicile principale ale motoarelor electrice: adaptabilitatea. Exista un numar foarte mare de tipuri de motoare electrice, fiecare fiind proiectat special pentru o anumita activitate.
Motoarele electrice pot fi clasificate in primul rand in functie de tipul de curent folosit: curent continuu sau alternativ, dar aceste doua categorii se mai impart la randul lor in multe alte subcategorii printre care se numara si motoarele compuse cumulative al carui motor cu viteza variabila si cuplu initial ridicat le face ideale pentru pompe centrifuge, fierastraie circulare, lifturi si anumite compresoare si tiparuri rotative. Un alt tip de motor este motorul de curent continuu cu excitatie in derivatie, care are un cuplu initial mediu si viteza constanta si care este folosit pentru aspiratoare, masinarii din domeniul prelucrarii lemnului, masini de spalat, benzi transportoare si tiparuri de mici dimensiuni. Motoare de acest tip si de multe alte tipuri pot fi gasite la BRACO MES, o firma cu experienta in constructia, reparatia si comercializarea motoarelor electrice.