Paianjenul – azi paianjenul este un simbol fobie, dar pentru ca isi tese panza simbolizeaza totodata viata si destinul. Pentru ca panza lui radiaza din centru si este generata de corpul paianjenului, in uncie culturi panza de paianjen este simbolul soarelui si a vietii. Panza lui complicata si cu labirint i-a determinat pe celti sa o asocieze cu panza vietii peste care omul trebuie sa treaca.

Pentru vechii egipteni (unde paianjenul era sacru pentru Neith) si pentru greci unde era un simbol al Moirei (destinele), pentru Athena  si Arachne, panza simboliza destinul, in cultura maya paianjenul era considerat tesatorul iluziei. In Oceania si in alte triburi americane native, paianjenul a creat universul, iar in culturile australiene autohtone, Marele Paianjen este un erou solar, in timp ce in unele parti ale Africii, in Nordul Americii, este un sarlatan. In crestinism, panza de paianjen este simbolul slabiciunii umane si al zadarniciei, panza lipicioasa fiind o capcana diavoleasca pentru cei naivi ducand la identificarea paianjenului cu Raul. Pentru ca isi imobilizeaza prada neajutorata si apoi se napusteste asupra ei, paianjenul o reprezinta pe teribila Mama Uriasa care creeaza dar si distruge. Pentru crestini este simbolul zgarcitului. Japonezii cred ca femela paianjen ii prinde in capcana pe calatori, iar puiul de paianjen (spiridusul) este un smecher periculos. In traditia populara aduce ghinion sa ucizi un paianjen, care poate simboliza bani sau noroc (la romani).

Scorpionul – scorpionul cu intepatura lui ascunsa si veninoasa este un simbol cert al pericolului si fricii, dar poate simboliza si protejarea impotriva dusmanilor. In traditia populara se spunea ca scorpionul poate produce un ulei pentru a contracara intepatura creand astfel atat toxina, cat si antidotul. Astfel, in multe culturi, incluzandu-le pe cele ale Egiptului antic si ale Tibetului, talismanele de scorpion erau purtate pentru a inlatura raul. Exista o ambiguitate in asocierea scorpionului cu mama zeitelor cum ar fi babiloniana Ishtar sau cea egipteana Isis. In credinta sumeriana aceasta arahnida avea implicatii solare, iar masculii scorpioni pazeau porti de intrare sfinte. Pentru vechii egipteni, scorpionul era diavolul si o forma animalica a lui Seth, zeita protectoare a mortilor, iar Selket a fost pictat cu capul unui scorpion. In mitologia grecoromana, Artemis 1-a pedepsit pe Orion pentru cutezanta de a o iubi si 1-a rugat pe scorpion sa-1 intepe in picior. Dupa moartea lui Orion, Zeus  a transformat creatura in constelatie si astfel a devenit semnul zodiacal al Scorpionului. Scorpionul este simbolul tradarii (personificat in Iuda) in crestinism, intruchipand Raul  si pacatele ereziei, ale urii si invidiei. A fost odata emblema Africii si a lumii intregi.

Fluturele – pentru ca evolueaza dintr-un ou si se transforma rand pe rand in omida, crisalida si apoi iese la iveala in plina glorie, colorat, delicat, usor, dintr-un cocon inert, simbolul primar al fluturelui este acela al sufletului, al transformarii si al renasterii — revenirea la viata din moartea aparenta. Pentru chinezi fluturele este emblema imortalitatii. Contrar acestora, japonezii il considera un simbol al neseriozitatii datorita comportamentului sau nestatornic si il compara cu femeile cu preocupari sterile, inutile, o pereche de fluturi simbolizeaza fericirea maritala, iar un fluture alb reprezinta spiritul mortilor. Traditia crestina il accepta ca pe o emblema a invierii (omida fiind viata, iar coconul moartea), dar a fost considerat si un simbol al vanitatii si efemerului pentru ca traieste foarte putin. In Grecia antica, Psyche era reprezentata ca un fluture pentru ca purta acelasi nume. In vis fluturii inseamna noi inceputuri.

Libelula – pentru chinezi libelula simbolizeaza anotimpul vara, dar si instabilitatea, din cauza zborului ei rapid si imprevizibil, mai simbolizeaza si slabiciunea. Este emblema nationala a Japoniei,  cunoscuta  si ca „Insula libelulei” pentru ca insecta si tara au o forma asemanatoare. Libelula mai simbolizeaza nestatornicia. Unele traditii amerindiene o considera ca avand o activitate care se desfasoara rapid si in o suita de varteje.

Albina – este o insecta comuna si simbolizeaza spiritul cooperant si sarguinta. Albinele pot simboliza precautia, se spunea ca ele nu dorm niciodata,  puritatea pentru ca hranesc florile si erau partenogenetice. Din acest motiv, albina este asociata cu Fecioara Maria, iar in Grecia antica cu printesele fecioare sau Melissa, una din preotesele zeitei Demeter, din trupul careia s-a nascut un roi de albine care au fost numite „albine”, regina fiind Marea Mama. Pentru ca aduna produsul muncii, mierea, – economia – se spunea despre albine in multe culturi ca erau mesagerii zeilor, era necesar ca ele sa fie informate de evenimentele importante. In Egiptul antic, albina reprezenta faraonul egiptean de jos, sufletul si soarele reprezentat prin virtutea dungilor sale aurii si prin puterea zborului. Albinele erau lacrimile lui Ra. Albina greaca simboliza munca, supunerea si era sacra pentru Ceres  si Artemis  si era emblema lui Ephesus. In India, albinele albastre se odihnesc pe fruntea zeului indian Krishna, iar Shiva poate fi reprezentat de o albina si un triunghi. Din moment ce dispare iarna si se intoarce vara, albina simbolizeaza invierea si speranta. Albina a fost asociata cu Christos pentru ca poate intepa daca este amenintata, dar produce si mierea dulce. Albina si stupul reprezinta credinta si biserica in crestinism. Mierea si laptele constituie hrana zeilor, un simbol al abundentei al tarii promise evreilor si un semn al milei lui Christos. In traditia populara se spunea ca are calitati de conservare si ca actioneaza ca afrodisiac, simbolizeaza astfel imortalitatea si fertilitatea. Din zilele Greciei antice, mierea simbolizeaza elocventa „o limba mieroasa”. Albina era emblema lui Napoleon I, desi Napoleon III a numit-o ulterior simbolul muncitorilor.

Furnica – umila si harnica furnica este un simbol universal al harniciei si organizarii. Comunitatea furnicilor din musuroi poate fi considerata atat un microcosmos uman si lumea sa, cat si o lectie despre puterea izvorata din actiunea comuna, puterea cooperatiei. Furnica era sfanta pentru zeita recoltei, Ceres , in Grecia antica si Roma, unde era considerata o creatura a profetiei. Pentru chinezi ea simboliza disciplina, virtutea, umilinta si patriotismul. In India, activitatea ei neincetata e privita ca un simbol al zadarniciei si al efemerului actiunilor lumesti. Pentru ca furnica aduna mancare, in iudaism si crestinism, simboliza cumpatarea, prudenta si prevederea. In traditia populara crestina, furnica simboliza omul intelept care poate distinge intre adevar si fals pentru ca se spunea ca furnica manca grau, nu orz.

Cosasul/Greierele – simbolul cosasului si al greierului se impleteste inevitabil, in traditiile occidentale, cosasul reprezinta iresponsabilitatea, nepasarea si hazardul pentru ca sare la intamplare, fara nici o optiune, dar ca o creatura muzicala a verii simbolizeaza bucuriile, multumirile si incantarile anotimpului cald. In Grecia antica, atenienii isi etalau vita nobila purtand un cosas de aur in par. In China, fertilitatea cosasului denota a-bundenta si multi fii si cand e desenat cu o crizantema reprezinta o mare institutie, in multe tari greierele, in special, este un simbol favorabil norocul, curajului si verii. Prin personajului Jiminy Cricket din basm, si din alte scrieri literare pentru copii, a devenit simbolul constiintei si al vocii interioare.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia