Astazi va propun o incursiune in indepartata China, unde vom poposi la Templul Calului Alb.
Aflat in orasul Luoyang, in provincia Henan, Templul Calului Alb este cel mai vechi templu budist din China.
Templul construit pe principiile Yin si Yang in care predomina simetria, ordinea si stabilitatea are o dimensiune de 40 de mii de metri patrati si o
forma dreptunghiulara adapostindu-l in centru pe Budha inconjurat de cei patru gardieni ai sai.
Legenda spune ca imparatul Ming Di (dinastia Han) a visat ca intalneste o faptura de aur.Cum visul s-a repetat, si-a chemat sfatuitorii sa il lumineze.Acestia i-au explicat ca faptura visata era Budha Shakyamuni,cel venerat in India.Cugentand la cele auzite Imparatul hotari sa trimita trimita o delegatie in India pentru a-i aduce cat mai multe informatii legate de visul sau.
Dupa mai multi ani oamenii de nadejde ai imparatului s-au intors aducand cu ei doi calugari budisti ce trageau doi frumosi cai albi incarcati cu sutre.Incantat de intelepciunea cuprinsa in scripturile budiste, imparatul hotaraste in anul 68 d.Ch. sa construiasca primul templu budist din China.
Numele de “Templul Calului Alb” a fost dat in cinstea celor doi cai albi care i-au purtat pe calugari si scripturile acestora.
Construirea acestui templu a favorizat mult dezvoltarea budismului în China, in Asia de Est, precum si o parte din Asia de Sud.Acest lacas continua sa fie si astazi un loc de pelerinaj si un important centru al religiei budiste din zona.
Cum ploaia este la ea acasa in zona, am reusit sa imortalizez cateva cadre care pot fi incluse in rubrica “Reflexii in oglinda”
Foarte reusit articolul tau si fotografiile pe masura!
Multe salutari!
Multumesc Sorin, ma bucur ca iti plac 😛
Fooarte interesant..
Ma bucur ca am reusit sa iti captez atentia 😛
Inedita povestea visului, intelepciunea imparatului si magnificul palat al cultului budist !Foarte reusite pozele si reflexiile rezultate !
Multam fain ,Naica, reuita eeflexilor se datoreaza vremii si nu indemanarii mele ca fotograf.La vremea aceea nu ma “imprietenisem” cu aparatul meu cel nou 😛 Eram la faza de incepator total 😛
Civlizatia aceea are o intelepciune aparte .
Frumoase fotografii și reflexii. Știi că acea călătorie a călugărilor chinezi spre India și înapoi în China a fost descrisă în excepționalul roman fantastic ”Călătorie spre soare-apune” de U Ceng-En ? Dacă nu l-ai citit, caută-l și citește-l, ceva îmi spune că o să-ți placă.
Din pacate , nu mi-a cazut in maini aceasta carte:( iti dai seama ca daca as fi citit-o as fi dat mai multe detalii…De fapt, de vina este si foybalul pentru lipsa de detalii din postare 😛
Multumesc pentru recomandare, Zina , am s-a caut 😛
Caută neapărat, te asigur că merită !
Numai bine ! 🙂