Facand o mica excursie prin propriul meu oras, plimbandu-ma printr-unul din parcurile Timisoarei peste care toamna asternuse un covor gros de frunze, am dat peste ceva amuzant.

Intr-un colt al parcului am zarit un capac de roata pe jumatate ingropat in pamantul nu tocmai uscat. Mi s-a strans inima cand am vazut marca, ca posesor de Opel nu mi-a fost indiferenta imaginea.

Brandul era ingropat doar la figurat, find un caz izolat al cuiva care nu respecta nici mediul inconjurator,dar nici maisnile marca Opel. De regula cand iti schimbi o roata , o faci la un atelier specializat, acasa, intr-o parcare asigurandu-te ca nu lasi mizerie in urma ta sau piese de schimb: capace, suruburi sau alte treburi.

Ca nu toata lumea face asta, este o alta problema.

Ce m-a durut pe mine a fost faptul ca acel amarat de capac era chiar unul original, iar menirea lui nu era aceea de a polua parcul.

Sper, ca firma Opel sa nu ajunga niciodata la ingropare economico-financiara, dorindu-i viata cat mai lunga si vanzari cat mai mari .

Iata cum arata bietul capac (ca imi venea sa il dezgrop) πŸ˜›