Viata, o pierdere de timp

Ce este viata?

Sa ma rezum la metafore spunand ca : “viata e o picatura in Ocean”, “viata e un fir de nisip” sau sa spun ceea ce imi vine in minte ?

Sunt sincer si la ora asta mi se pare ca “Life is shit”.

Ne nastem , ne zbatem , avem cateva reusite, pe care le numim prosteste “fericire”, ajungem batrani si murim.

Ne nastem fara nimic, dar sanatosi si cu celule tinere, aducand bucurie celor care ne aseapta, pentru a muri , fara nimic dar bolnavi lasand in urama durere si un gol imens in sufletul celor pe care ii lasam in urma….Ciclul acesta al vietii, nu este deloc fair.

Cand crezi ca totul e bine , lumea din jurul tau pare multumita, atunci dintr-o data esti anuntat ca o persoana draga tie, mai are putin si va pasi in nefiinta.Parca te loveste ceva in moalele capului..

Omul pe care il stii vioi, sanatos, plin de viata, a cazut subit la pat si nu mai are mult.Urmeaza cateva luni in care depinzi de un telefon, in care protagonista principala , moartea, isi alege cele mai proaste momente de a actiona.Intr-o dupa-masa suna telefonul si o voce gatuita iti transmite “Unchiul tau a murit”. Stai cateva secunde , te aduni, spui celorlanti stiind ca le vei provoca durere, si apoi te intrebi: “De ce?”

Iti reprosezi ca nu ai reusit sa ajungi de Craciun in Berlin, sa il fii vazut ultima data intr-un cadru voios, iti spui ca ar fi trebuit sa il suni mai des ,sau sa-I scrii…..Dupa ce ti-ai reprosat toate astea , iti dai seama ca nu ai fi schimbat nimic, ci doar tu ai avea un sentiment de impacare, de confort emotional.

Dupa un asemenea eveniment iti dai seama, ca nu ar trebui sa lasi nimic pe alta zi, nu ar trebui sa spui “Lasa, ca mai e timp”,deoarece aceasta fraza este foarte relativa.Facem zeci de gesturi sau lucruri nesemnificative, dar care ni se par importante, uitand sa facem esentialul: sa fim mai aproape si mai buni cu familia noastra , cu cei dragi noua, aceia pe care, ne-am obisnuit sa ii avem langa noi.In infantilitatea noastra credem ca nu-i vom pierde niciodata dar…Doamna in Negru vegheaza.

Si atunci ce e viata?

O mare pierdere de timp si energie…Dar din pacate asta e tot ce avem, un morman de suferinte si de pierderi..

Für mein Onkel Friedrch, Ingerii sa il aiba in grija!

It's only fair to share...Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Email this to someone
email
Share on Tumblr
Tumblr

16 Comments

  1. Condoleante… Asemenea intamplari din viata noastra, pierderea unor oameni dragi, cum a fost dein Onkel din Berlin, cum a fost mama mea, trebuie sa ne fie lectii de viata, cum ai aratat tu asa de frumos la sfarsitul articolului. Sa ne amintim mai des de cei pe care ii mai avem printre noi, sa le dam macar cate un telefon, sa le spunem ca ne-a fost dor de ei, sa le iertam greselile inerente batranetii…
    My recent post Trandafirii

    • Multumesc Zina.
      Poate ca in prima parte a articolului am fost foarte revoltat pe viata , pe conditia noastra ca oameni…in general viata nu mi se pare fair .

      Singura consolare pe care o am fata de viata unchiului meu este ca a stiut sa si-o traiasca, s-o faca mai buna. Macar atat.

  2. din pacate e mai usor sa ne amintim de cei dragi cand nu-i mai avem printre noi

    • Da, Elena , iti dau dreptate aici, ii pretuim mai mult cand au disparut dintre noi.Multumesc pentru comentariu.

  3. Condoleante Cartim. Nu ne invata nimeni si nu vom fi niciodata pregatiti pentru a pierde pe cineva drag. Cel mai important e sa nu ramai singur in durerea ta, sa-i lasi pe cei din jurul tau sa-ti fie alaturi ….. atata timp cat ai tu nevoie. Eu sunt alaturi de tine.

    • Multumesc, Carmen.
      Ete mare lucru ca am scris articolul acesta, sau mai bine zis ca "i-am dat drumul" pe blog. In mod nomal sunt ca lupul singuratic, ma ascund pana mi se vindeca ranile si abia apoi ma intorc printre prieteni.

      Nu imi place sa arat ce simt, doar acest eveniment, desi asteptat, m-a luat prin surprindere.

  4. Imi pare rau pentru pierderea suferita de tine, Cartim! Stiu foarte bine ce inseamna asta si stiu, la fel de bine, cum te simti in acele momente de revolta pe care le-ai trait si tu. Cand amintirea e inca proaspata, cuvintele nu-ai au rostul. Trebuie sa ducem trairea pana la sfarsit. Stim cu totii teoria :moartea face parte din viata si invers" dar ea nu ajuta la nimic in asemenea momente. Aliatul nostru acum este, paradoxal, cel mai mare dusman al nostru, Timpul. Numai el poate atenua durerea, pe care fiecare si-o poarta singur. Dar, pana la urma, aceste dureri, multe si bucuriile, putine sunt cele care ne fac OAMENI.

    • Da, este multa intelepciune in ceea ce spui , Hawkie.

      Doar ca parca durerile sunt mai multe decat bucuriile daca le punem in balanta si acest llucru nu mi se pare fair deloc.

      Multumesc pentru gandurile exprimate , apreciez.

  5. Imi pare rau pentru unchiul tau, Cartim :(.
    Viata merge mai departe, la fel de curda si nedreapta uneori…

    • Multumesc , Anyta,.
      Ai dreptate "The Show must go on "..

  6. Condoleanțe târzii și din partea mea.
    Cred că ești totuși nedrept … și nici n-ar trebui să te învinovățești. Așa a fost să fie. Totul ține de acceptare. Mie mi-a murit tatăl când aveam 12 ani și nu urăsc viața, nici nu consider că e ”shit”. Încerc să mă bucur de ce pot, cât timp pot, atât. Sper să poți și tu reuși aceste lucruri. 🙂

    • Multumesc Miscellaeous.
      Ideea este ca si eu mi-am pierdut tatal mai demult, m-am obisnuit dupa desti ani….poate pentru va eram mai mare decat tine si il pierdeam a doua oara…
      Dispararitue unhiului a venit subit, era bine cu doua luni in urma …si buf…

      Voi accepta totul si imi voi vedea de viata dar nu imi retrag cuvintele spuse la cateva ore dupa aflarea veestii.

  7. Cartim, îmi ștergi comentariile ? E a doua oară când îmi apare ”deleted by the administrator” …

    • Miscellaeous., nu mi-as permite sa fac asa ceva.

      IntenseDebate are toane, uneori sterge comentariul automat fara sa ma anunte macar,nu am aflat inca cu ce plufin intra in conflict…imi pare rau ca ti s-a intamplat tie.

  8. Ce este un Ocean fara o picatura? Pana si intrebarea nu isi are sensul. As vrea sa iti spun mai multe, dar ma rezum doar la atat 🙁

    • Multumesc , Robert , mai mullt nici nu este nevoie….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

LIKE ME ON FACEBOOK

RECOMAND

COMMERCIAL

epantofi.ro pentruanimale.ro%20

CATEGORIES

ARCHIVES

Blog Award

Blog Award

Photo Award

Semn spre carte

FOR MYSELF

www.PRchecker.info

Copyright

Creative Commons License
Cartim Blog - My Point of View by Caritm is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 Romania License.
Based on a work at www.cartim.ro.
Permissions beyond the scope of this license may be available at https://www.cartim.ro/.

August 2020
M T W T F S S
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31