Dupa o absenta atat de lunga ,cauzata de o mica criza la rinichi si de o raceala la fel de mica, datorate statului in curent si aerului conditionat, am revenit la blog, reusind sa dau un semn de viata.
Cand ai dureri, sau cand esti intr-o totala stare de indispozitie , incepi sa te gandesti la lucruri care iti plac, care te inveselesc.Facand acest lucru mi-am dat seama ca am ignorat un aspect interesant al orasului meu, care ii da acestuia un farmec mai aparte.
Cum eram intins si motaiam , i-am vazut la geam, stand pe caroseria aparatului de aer conditionat…se uitau in casa cu priviri inocente….Porumbeii…
Se spun multe despre Timisoara, dar nimeni nu aminteste despre aceste pasari.Ele sunt sunt prezente si fac parte din viata orasului, din spiritul acestuia.
Detestate de unii, rasfatate de altii, aceste pasari ofera Timisoarei, farmec si buna dispozitie. Porumbeii, au doua locuri preferate, in Centru si in Piata Unirii, unde sunt hraniti de angajatii Primariei, si rasfatati de copiii adusi de bunici, sa-i hraneasca.
Cand treci prin Centrul Timisoarei, faci slalom printre ei.Sunt atat de obisnuiti cu lumea, incat, daca le oferi ceva de mancare, iti aterizeaza pe umar sau pe brat.
Uneori, iti ofera o priveliste ca in filmul lui Hitchcock, ” The Birds” (“Pasarile”) , cand stau adunati gramada, in competitia lor de a prinde o firimitura mai buna de paine.Acest gand e repede alungat, cand le vezi figurile simpatice, si le auzi ganguritul. 😛
Falfaitul lor de aripi te duce cu gandul la notiunea de libertate , la cerul albastru si al alte filozofii , mai mult, sau mai putin abstracte…
PS. De ce factori ai nevoie ca sa scrii pe blog…ce ti-e si viata aceasta 😛
Cateva fotografii 😛
30
Hehe, ce porumbei misto!! 😛
My recent post In Fifa 2012 vom avea ‘Football Club’
Da, chiar sunt draguti :p
Trebuie neaparat sa ajung in Timisoara :)).
Daca iti doresti atat de mult sa ajungi, vei ajunge :p Timisoara te va primi :p
Îmi sunt dragi porumbeii, mai ales cei albi, dar cam fac mizerie pe la geamuri, nesimţiţii! Prefer sfioasele şi curatele turturele.
My recent post Lecturi- Domnu Trandafir
Am un cuib de turturele intre balconul mamei mele si cel al vecinilor acesteia :p balcoanele fiind inchise si-au facut cuib intre geamuri, iar Junior se duce in balcon si ii fixeaza cu privirea incepand sa "concerteze" :p :p :p e un vis 🙂
😀 Ce dragut ! Mi-l si inchipui !
:p Da sta si ii pandeste :p
…si la Primaria Veche, de unde cred ca sunt ultimele poze:)
Pentru ca am vazut in India atat de multi porumbei, cred ca acum ei imi amintesc si de acea tara, cand ii vad. Frumoase pozele cu ei, mai ales cele din centru.
Da, Trave3ling Hawk , ai dreptate , pe cei de la Primaria Veche i-am uitat :p
La cele din Centru am prins momentul hranirii lor de catre acel baietel , caruia i s-au alaturat inca trei, fiecare cu punguta de Fornetti sau de floricele :p
Eu zici asa: "daca vrei cu adevarat, poti!" 🙂
Noa serbus. Nu-s timişorean, dar am fotografii cu porumbeii Timişoarei. Urmează cât de curând s-o aduc şi pe Ioana să-i fac fotografii între ei.
Ii va place sa zburde printre ei :p sunt foarte blanzi si ii vor accepta floricelele cu placere :p
Buna ziua, detin mai multe siteuri de succes si as dori o colaborare cu dumneavoastra. Daca prezint vre-un interes as dori un email la adresa sitestiri arond gmail.com
Se poate naste o colaborare :p
Frumos articol, frumoase impresii, si tot asa frumoase imagini. Eu trec des prin centru si vad si acei porumbei pricajiti, bolnavi si parasiti pe care nu ii baga nimeni in seama. Ma doare sufletul pentru ei si ma intreb daca s-ar putea face ceva pentru ai ajuta.
Este ca in natura, functioneaza selectia naturala, raman in viata doar cei puternici.
Incateva randuri am luat cate un porumbel bolnav si l-am tinut pana s-a facut bine dar cand se faceau bine ,nu mai doreau sa plece , decat foarte greu.Asa ca nu stiu ce e mai bine pentru ei, disparitia sau interventia umana….