Timisoara a fost in doliu.

De 27 de ani incoace in fiecare zi de 17 Decembrie orasul este in doliu…In aceasta zi au urcat prematur si brutal la cer copii, tineri , batrani, femei si barbati.Au fost secerati de niste bestii pe treptele Catedralei avand lumanari in maini iar in suflet speranta de libertate….

In mod ciudat portile lacasului sfant nu s-au deschis…Ironic ,nu?? Se presupune ca Biserica si slujitorii sai ii apara pe cei nevoiasi la bine dar mai ales la greu….Se presupune ca este impartiala…Se presupun multe dar nimic din toate acestea nu e adevarat.

Din pacate cu trecerea anilor lumea uita semnificatiile saptamanii 15-22 Decembrie.Prinsi in vartejul si in rutina vietii cotoidiene, inpovarati de griji, doar la istoria recenta nu se mai gandesc.Mai sunt si Sarbatorile iar misterul, adevarul acelor zile sunt la fel secrete ca dosarul lui Kennedy…..

Cred ca s-ar invarti in groapa eroii Revolutiei noastre daca ar vedea cat de rosie este tara…O al;ta ironie.Dupa 27 de ani ,intr-o zi de decembrie insorit acest popor a votat exact contrarul idealurilor celor pe care ii vor comemora cu falsa piosenie…

“Au murit? Au avut idealuri? Au vrut Libertate? Pai , o avem… avem
internet, smartphone …” par sa zica cei nascuti dupa ultima ploaie.

Dar totusi….

In mare parte e si vina acestui popor care nu a reusit sa se debaraseze de vechea mentalitate,de resemnarea mioritica pentru a-si impune o mentalitate de invingator….

Ma aflam acolo in urma cu 27 de ani impeuna cu doi prieteni…Printr-o eroare a sortii noi am scapat.De ce? Pentru a vedea ce se intampla si a lua atitudine? Doar cand vedem directia , pasii inapoi pe care Romania ii face ramanem fara cuvinte…Lehamitea si dezamagirea ni se citesc pe fata…si poate o tristete profunda ni se oglindeste in privire…

Somn usor , dragi eroi! Timisoara nu va va uita!!(de restul tarii nu garantez).