Nu exista om pe aceasta planeta care sa nu aiba un vis.

Visele sunt bune.Cata vreme avem un vis, avem un motiv in plus sa traim, sa ne zbatem, sa dovedim ca suntem vii, activi si nu letargici lasand viata sa treaca pe langa noi.

Visele pe care ni le stabilim in viata constituie factori motivationali.

viseDe exemplu:

– am vrut sa devin psiholog doar pentru ca am vazut intr-un film ce face un om care are aceasta profesie.

Nu stiu cum viata , destinul m-a purtat pe carari unde am facut cunostinta cu psihologi.Initial m-au tratat ca pe un mic cobai testandu-ma.Am fost testat si para-testat dar imi placea.Luam fiecare test ca pe o provocare incercand ca la fiecare sa obtin un punctaj cat mai aproape de maxim.

Testele astea se invarteau in jurul logicii , al culturii generale, al rezolvarii de probleme.Le rezolvam cu sete.

Din cobai am inceput sa ma transforme in invatacel.Au inceput sa ma invete cate ceva din tainele meseriei, mi-au dat carti sa citesc si m-au lasat sa observ cum se comportau alti subiecti in locul meu.

Cand a venit vremea am dat la facultate.La Psihologie. Astfel, tot ceea ce fusese candva un vis, o nazuinta , devenea ceva palpabil, se materializa.

Am devenit psiholog..Nu sunt Freud dar este meseria care mi se potriveste si care imi place.

Sunt de parere ca fiecare om care isi stabileste un tel accesibil (nu sa zbor in Cosmos sau sa ma “fac Shumacher”), il poate atinge cu perseverenta si putin noroc.

Cat despre visele din somn daca ne-am trezi treptat si nu treziti de alarma ceasului, le-am putea retine fara probleme.

Dar am mai scris despre vise intr-o alta postare.