Fiecare oras isi are zonele sale de istorie.
Pana nu demult , nu am dat importanta acestui aspect dar dupa ce am trait “la cald” evenimentele desfasurate in orasul meu, in Decembrie 1989 si fiind psionat de istorie, am inceput sa fiu mai sensibil la aceste aspecte.
Cand am participat la ceea ce s-a intamplat in Timisoara (la vremea respectiva nu stiam la ce participam),dar speram sa fie ceva care sa schimbe din temelii sistemul, am incercat sa memorez locurile care mi s-au parut “mai fierbinti”.
In acele zile pe langa locurile in care am fost prezent, am putut afla de la oameni direct implicati ce s-a mai intamplat in alte zone ale orasului.
Una din aceste zone o constituie Podul Decebal.
Podul Decebal este o constructie ce dateaza din 1909 fiind proiectat de arhitectul Albert Köröss. Este amplasat în apropierea centrului municipiului Timişoara, asigurând legătura între zona centrală a acestuia şi cartierul Fabric. Tot pe acest pod se face accesul catre D.J. de Militie, dinspre Complexul Studentesc si catre actuala Prefectura.
Ce stiu , este ca in 17 Decembrie, oamenii s-au indreptat in coloana catre Militie pentru a cere eliberarea celor arestati. Se presupunea ca armata nu va trage in populatia pe care o deservea, dar….
Pe acest pod a murit prima victima a Revolutiei de la Timisoara.Este vorba de o femeie , Irina Popescu .strivita de un TAB.
Pe placa de marmura scrie ca “s-a jertfit”.
Nu sunt de acord cu acest termen, nimeni nu s-a jertfit deoarece nimeni nu stia la ce angajeaza. Asa cum eu am iesit sa vad ce se intampla, si sa incerc alaturi de restul sa reasturnam un sistem, nu eram siguri de ceea ce facem, nu stiam cat de grave sunt lucrurile , doar dupa data de 17.
Jertfa presupune sa mori in cunostinta de cauza, dorind sa faci acest lucru,. Cred ca nimeni din cei care am iesit atunci nu am dorit sa murim, ci am dorit resturnarea unui sistem si visul fiecaruia era credinta ca vom avea o viata mai buna.
Fiecare dorea altceva, in aceea masa atat de diversa…. Unii doreau conditii de trai mai bune, altii is doreau libera exprimare,tinerii ca mine , doream alt sistem de invatamant, libera circulatie….Se doreau atatea lucruri pe cat de multe nazuinte si sperante existau.
Bineinteles ca atunci cand am vazut ca se si moare , mai ales pe treptele unui lacas sfant care si-a inchis portile, precum Catedrala Metropolitana, atunci am realizat ca pentru fiecare “Exista Dumnezeu!” , dar unul personal, deoarece desi eram uniti si ne ajutam unii pe altii, fiecare din noi era, totusi, pe cont propriu.
Podul Decebal si strada de langa acesta.
PS.Am auzit ca se doreste ca titlul de “Primul Oras Liber” sa fie acordat Iasului…Nu as fi avut nimic impotriva daca cerinta venea din partea Brasovului care s-a ridicat in 1987, dar scuzati-ma daca si acest lucru evident doriti sa ni-l luati, sa il moldovenizati, atunci sa nu va mai mire neimplicarea cetatenilor acestui oras ,in treburile tarii si dorinta lor de a parasi aceasta tara….
Nu am afirmat nicaieri ca am dori ceva, autonomie legislativa, autonomie de orice fel, sau alte tampenii, dar daca doriti sa ne luati si acest merit,sa nu va mirati atunci cand veti constata ca aceasta zona este inerta, apatica si nu mai crede in nimic si in nimeni.
Nu uitati, ca cei care nu am facut armata la propriu, am trecut printr-o saptamana de cosmar, invatand ce inseamna razboiul de guerila in actiunile noastre de a “fenta” Legea Martiala.
Timisoara doreste un singur lucru: respect.
Orice veti face , Timisoara este altceva, este mai mult decat un oras, este o stare de spirit…
Oricine s-a pus in fata armatei cu pieptul gol putem zice ca s-a jertfit. Indiferent ce dorea, cine a stat atunci drept a facut insutit fata de ceilalti care au stat acasa in toti ceilalti ani. Sa nu uitam ca altii n-ar fi ridicat o gamalie de ac impotriva comunistilor. Zic sa gresim mai bine inspre a-i lauda decat inspre a despica firul in 4.
P.S. Maica-mea era sa moara coborand pana la alimentara de sub bloc sa cumpere lapte. A nimerit glontul un tanar de langa ea, i-a ramas doar crucea pe Str. Transilvania saracului. Este si el un mic erou, murind din cauza unui sistem criminal si din vina simpla de a fi iesit pe strada. Toti mortii sunt 🙂
Alex , nu contest ca a luat parte la ce s-a petrecut atunci, in oras , si eu am luat parte , din dorinta de a face ceva, din incostienta spune-i cum vrei,doar ca am avut norocul sa nu fiu ucis atunci.
Stiu crucea , in blocul , in fata careia este ea acum, m-am adapostit cu inca 4 prieteni in casa scarii, si asta dupa data de 22 Decembrie….
Toti cei care au murit merita cinstiti si merita sa se vorbeasca despre cele 7 zile de cosmar prin care a trecut orasul atunci.
Stiu si eu pe multi care nu au iesit dar au certificat de revolutionar, dar la fel de bine cunosc multi oameni care desi au partcicipat, au refuzat sa faca, spunand ca nu pentru avantaje materiale au iesit pe strada.
Cat despre sistem a fost unul criminal, dar sa nu uitam ca mai sunt ramasite ale acestuia care inca sunt bine si nu au dat socoteala pentru ceea ce au facut .Suntem condusi de fosti comunisti…..
“Pe acest pod a murit prima victima a Revolutiei de la Timisoara.Este vorba de o femeie , Irina Popescu .strivita de un TAB.
Pe placa de marmura scrie ca “s-a jertfit”. ”
Nu stiam nominal despre persoana in cauza – nu citisem placa de marmura (unde este situata? Pe cladirea Neptun, nu?) pana n-am vazut-o (fotografiata) in acest articol – da’ te contrazic (la o simpla chestiune de forma, care nu contrazice ideea din articol ci doar exemplul nominal ales): taman anume despre ea NU scrie ca s-a jertfit, ci ca “a cazut” (“s-au jertfit” posesorii primelor sase nume de pe placa).
“…nu eram siguri de ceea ce facem…”
Pai cam NIMENI dintre participanti nu prea stia la ce sa se astepte, ca doar nu mai participaseram anterior si la alte revolutii, ca sa fi dobandit experienta. DE FAPT – cam ACESTA este motivul pt care revolutiile (cele care sunt spontane, nu cele orchestrate dinafara) sunt pornite IN GENERAL de catre tineri: ei actioneaza mai impulsiv, fara sa stea sa socoteasca prea mult posibilele urmari ale actelor lor (INCLUSIV riscurile).
“Jertfa presupune sa mori in cunostinta de cauza, dorind sa faci acest lucru,.”
Jertfirea DE SINE presupune asta, ca altfel poti bine-mersi sa fii jertfit de catre altcineva, nu numai fara dorinta ta, si nici macar doar fara acordul tau, da’ poate chiar fara STIINTA ta.
“Nu am afirmat nicaieri ca am dori ceva, autonomie legislativa, autonomie de orice fel, sau alte tampenii…”
Pai de cand vad in ce hal este dezavantajat – fara urma de decenta – Banatul, eu am cam inceput sa-mi doresc o partiala autonomie economica: in cadrul legislatiei existente, sa fie limpede cam CE procent din “PIB”-ul banatean merge la bugetul national (atat pt lucrari de interes national, cat si pt ajutorarea regiunilor defavorizate economic), nu sa se verse TOATE incasarile regiunii in “gaura neagra” care este acum bugetul tarii si apoi sa depindem de “marinimia” “forurilor centrale”, adica sa fim nevoiti sa ne milogim ca sa primim si noi inapoi farame din ceea ce NOI am dat.
“…cei care nu am facut armata la propriu, am trecut printr-o saptamana de cosmar…”
Vezi-ti de treaba, SI NOI, cei care AM FACUT armata, TOT prin cosmar am trecut (ca doar nu participaseram la actiuni armate unde sa se traga dupa noi cu munitie “adevarata”).
“Cartesc” eu si “ma leg” de amanunte (ca asa mi-i firea, “chitibusara”), da’ articolul asta (in special partea finala) consider ca este exceptional. Bravo!
Nu ma supar : ca am un comentator ” chitibusar” , imi comentariile tale lungi 😛
Placa de marmura se afla pe intrarea parcului “Regina Maria ” de vis-a-vis de cladirea bailor Neptun , parc proaspat refacut , incercandu-se refacerea atmosferii perioade interbelice.
Ce pot sa iti spun este ca in acele momente am actionat sub impulsul emotiei si al dorintei de schimbare, a fost si ura implicat (tine tot de sentimente umane(, dar si un entuziasm “ca se poate”.
La ceea ce am afirmat despe armata , am vrutsa scot in evidenta ca ceea ce am trait atunci a fost ca i cum as fi luat parte la operatiuni armate din dorinta de a inainta spre obiectivele importante ale orasului si sa raman , totusi, in viata.
In ceea ce priveste contributia Timisorii la PIB stiu ca este insemnata, m-am gandit si eu la automonia economica, dar acest aspect nu a fost solicitat niciodata in mod oficial …
Timisoara a fost mereu marginalizata de cei de la Bucuresti, a fost “ghimpe” si ma deranjeaza ca continua sa fie astfel, dar tocmai de aceea , evenimentele de la Bucuresti ma lasa rece.
Multumesc mult pentru apreciere !
Unde ai auzit tampenia asta, Cartim? Si cand se doreste acordarea acelui titlu, acum, dupa atatia ani?! Pana acum nu s-au gandit? Ce destept o fi fost cel care a propus asa ceva? De fapt, nu ma mai mira absolut nimic in tara mea decat…rabdarea ( a se citi prostia sau nepasarea, indiferenta, ca nu stiu ce o fi, de fapt) noastra! Daca e adevarat, e revoltator!
Au vyuit ziarele..
Pe scurt : in Iasi pe data de 14 Decembrie 1989 s-ar fi vrut organizarea unei manifestatii impotriva regimului, dar revolta a fost inabusita in fasa, participantii si organizatorii arestati….
Acum la 22 de ani parlamentari si primaria iasi au depus o cere in Parlament ca Iasul sa fie “orasul initiatorul Revolutieidi Decembrie” si se mai abereaza cum ca noi am fi preluat initiativa iesenilor.cand , de fapt, aici miscarile au inceput inca din 13-14 Decembrie, daca luam ce se intampla in la locuinta lui Tokes.
Eu am ramas siderat cand am citit , si cand am auzit ca se face lobby pentru proclamarea iasului “initiator al Revolutiei”….