Sunt un iubitor de animale declarat.De cate ori vad cate un catel pe strada am o strangere de inima si caut sa gasesc o solutie pentru ei.Din pacate, in afara de ajutorul pe care il ofer celor din cartier carora le dau din bobitele purtate asupra mea intr-o punguta, nu reusesc sa gasesc vreuna.
Solutia ar fi adaposturile in care aceste animalute sa fie ingrijite pentru ca, mai apoi, sa fie adoptate.
Stiindu-mi slabiciunea mai multi prieteni m-au sfatuit sa ma implic in diverse proiecte care vizeaza aceste suflete ajunse, fara voia lor, in strada.
Am raspuns “Okay”, asa ca maine ma duc la o strangere de fonduri si donatii alcatuite din: hrana, custi, diverse accesorii, medicamente.Pentru a face mai atractiva intalnirea, organizatorii ne-au dat intalnire intr-un club din Timisoara unde vor fi puse in vanzare bijuterii pentru doamne , iar din banii stransi se vor cumpara cele necesare acestor animale.
Nu stiu cu ce am sa ii pot ajuta pe acesti voluntari inimosi, care isi aloca din timpul, banii si cunostintele lor pentru a repara o nedreptate comisa unor fiinte a caror singura vina este aceea ca au fost abandonate de niste oameni iresponsabili, dar dupa primul contact am sa vad ce si cum.
Strigator la cer mi se pare hotararea Consiliului Local si a primarului, d-nul Robu, care cer 350 de lei celor care doresc sa adopte un caine din adapost. Consider furt pe fata faptul ca pentru o adoptie la distanata, adica patrupedul ramane in adapost si un cetatean da 350 lei/luna pentru intretinerea acestuia.Pai, catelul acela ar trebui sa traiasca intr-un lux echivalent cu cazarea la un hotel de patru stele.
Am doi catei si nici daca adun hrana, samponul, deliciile, hainutele, accesorile, nu ajung la aceasta suma.Pentru ca, accesorii cum ar fi zgarzi sau lese, castroane sau hainute, se cumpara o singura data.Un caine nu mananca un sac de bobite pe luna , doar daca este de talie imensa, deci suma nu este justificata.
Si cu ce incurajeaza Primaria Timisoara adoptia cerand o asemenea suma? Daca stau si ma gandesc mai bine, un om care-si doreste un caine, poate cumpara un puiut de rasa la 100 de euro, adica mai adauga 100 lei la suma pe care edilul nostru o cere pentru un catel din adapost.Si atunci sa nu ai impresia ca , de fapt, se pun oprelisti adoptilor, ca nu se doreste salvarea acestor suflete?
Bine ca se implica strainii…
Pe toti cititorii din Timisoara ii invit maine la Clubul “Daos” de pe Spl.Nicolae Titulescu nr 5, pentru a impusca doi iepuri deodata, achiztionarea unui cadou pentru Valentine Day si un ajutor pentru cel mai bun prieten al omului.
Will you be my volunteer ??
Cred ca putem face un asemenea gest pentru o moaca ca cea de mai jos!! Faceti un exercitiu de imaginatie si ganditi-va cum ar arata ingrijit….
Pentru moaca de mai sus, te rog sa-mi lasi o adresa unde-i pot trimite ceva.
M-am interesant pentru a afla ceva despre el.Mi s-a spus ca Toto a foost adoptat si acum are cetatenie olandeza.
Dar mai sunt 25 care asteapta un suflet bun.
Daca vrei sa trimiti altui catel ceva ,iti pot face rost de adresa celei care se ocupa direct de acesti blanosi.
Imi poti lasa adresa. Multumesc!
Fac rost de adresa exacta si ti-o trimit pe mail.E bine asa ,Maya??
Eu iti multumesc in numele blanosilor 😛
Poate ar trebui intrebat primarul vostru ce face cu banii alocati din impozite, daca mai are nevoie de sume astronomice pentru intretinere preferentiala ?
E aberant.
Este aberant, iar ce e mai rau , taxa aceasta pune o pieduca serioasa adoptiei.
Felicitari pentru gestul tau,dar problema asta ramane in continuare nerezolvata.Toate orasele sunt pline de catei ai strazii.Se implica voluntarii si banii alocati pentru ei,unde sunt?Suntem o tara in care se pun atatea intrebari si care raman fara raspuns.
Foarte adevarat.Aici e vorba de o persoaa care a reusit sa stranga 25 de caini la un loc. Noi incercam doar s-o ajutam si sa ii plasam.
Blue Eyes, la Cluj nu sint catei pe strada.Asta si pentru ca “localii” mai de voie, mai de nevoie isi fac treaba si pentru ca sint 3 (trei) adaposturi particulare care se ocupa de cei abandonati.Pentru ca e vorba de abandon.Unii pe strada, altii dusi prin paduri, altii lasati pe linga satele din apropierea oraselor.
Daca la Cluj se poate, se poate si in alte parti.
Si asta fara costuri suplimentare.
Cine doreste sa faca donatii sau sa adopte nu este impiedicat s-o faca.
Iar cine adopta un catel, este verificat din cind iun cind, timp de trei ani, daca mai are catelul.
pentru fosile :
Foarte transant raspunsul tau!Daca la Cluj este situatia mentionata de tine,ma bucur sincer.Dar la Timisoara daca situatia este alta…sa nu ne pese deloc de cei care au strans un nr destul de mare si incearca sa mai gaseasca fonduri pt.ei pt.mancare,si se doreste ca lumea sa-i cunoasca si sa-i adopte?
Ar fi interesant de știut cum s-a finalizat această acțiune, câți voluntari s-au implicat, ce sume s-au câștigat pentru căței.
buna ziua,s-au donat si cumparat bijuterii,s-a adus mancare pt catei si s-au strans 583 lei.Va scriu pt.ca am participat si eu la eveniment
Felicitari!
Intr-adevar este o realizare.
Inseamna ca se “misca” ceva si pe la voi.
Dar aceasta realizare a voluntarilor tot nu justifica “cererea” aberanta a primarului.
Si nici nu trebuie autoritatile locale sa se bazeze pe eventualitatea unei miscari a voluntarilor iubitori de animale.
Stii cum e vorba: a ajuta inseamna a face impreuna, nu doar unul.Si nu cel care are obligatia sa faca.
Nu?
Oricine doreste sa doneze mancare pentru cainii din grija noastra, cei mentionati cu atata drag in postare, poate sa ma contacteze la email-ul lorenapirtea@yahoo.com.Multumesc frumos !
In cadrul evenimentului organizat , am reusit sa strangem 583 lei, bani care asigura mancarea cateilor pentru doua saptamani .
Se fac”miscari” dar nr de catei e prea mare si banii pe care primaria i-a primit pt.sterilizare,adaposturi,etc s-au dus in alte directii, sunt destul de putini voluntari,si televiziunile au atatat oamenii impotriva bietilor maidanezi nevinovati (singura vina o au ca s-au nascut la noi in tara),asa ca prea putin putem face…
Nu stiu daca s-a promulgat legea cu sterilizarea , dar o prima masura ar fi educarea populatiei in acest sens si-atunci numarul celor pasibili de a ajunge in strada va fi mult mai mic.
felicitari Clujului…
felicitari Clujului..
Rusine Primariei Timisoara si primarului votat politic…
subscriu la cele spuse de tine.
Ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda 😛
Problema cainilor e una grava si eu nu-i vad rezolvarea, cu toate eforturile voluntarilor.
Cred ca situatia e scapata de sub control.