Hachi a Dog’s love story este un remake al filmului japonez “Hachiko Monogatari” si este inspirata dintr-o poveste reala petrecuta in Japonia anuilor 1924. Desi povestea  pare simpla, redand relatie de prietenie dintre un om si un caine ea este deosebit de profunda, demonstrand pana unde merge loialitatea si devotamentul sincer daruit in forma lui cea mai pura : neconditionat.

Filmul adaptat zilelor noastre spune povestea unui profesor universitar care gaseste un ghemotoc de blana pe peronul unei gari si se decide sa  il ia acasa pentru a-l adaposti cateva zile, pana ii va gasi stapanul.

Se poate spune ca a fost “dragoste la prima vedere” pentru ca ani de-a randul stapanul si cainele au fost neddespartiti. Hachi, avea ceva special, japonez in comportament (doar era din rasa Akita), isi conducea stapanul la gara si apoi la ora cand stia ca trebuie sa revina ,isi ocupa locul in fata gariii, asteptandu-l. Pana intr-o zi….

Filmul ne spune povestea reala a lui Hachiko , cainele care timp de 10 ani si-a asteptat credincios, in acelas loc , la aceasi ora, mult iubitul stapan. Povestea lui a cucerit Japonia, s-au facut o serie de reportaje despre el, a devenit un erou national , intruchipand fidelitatea .

Este versiunea americana a unui fapt real al carui protagonisti au fost profesorul Hidesaburō Ueno si cainele sau , Hachiko.

In film vedem un Richard Gere , in plima maturitatea artistica incercand sa faca un cat mai bun rol de compozzitie.De fapt, incepem sa ne obisnuim cu el in filmele de drama, deoarece pe masura ce a inaintat in varsta  a lasat deoparte rolurile de actiune. Notabila este si aparitia lui Jason Alexander in rol de impegat, in care rgeasim aceasi parte , oarecum nesuferita, pe care o vedeam si in personajul George din serialul “Seinfeld”.

Gere este norocos, deoarece  partenerul sau patruped este un exemplar superb al rasei Akita.

Mentionez ca Hachiko are o statuie din bronz in Shibuya Station din Tokyo , iar una din cele cinci iesiri ale garii se numeste Hachiko Exit.

In fiecare an , in data de 8 Martie are loc o festivitate la care participa pe langa iubitorii de caini,  Asociatia Chinologica Japoneza si o mare parte a din populatia orasului.

In Japonia , Hachiko a devenit un simbol al loialitatii , al devotamentul si spiritului de sacrificiu.

Un film ce nu trebuie ratat , este impresionant si are cateva substraturi mult mai profunde decat as putea eu sa redau in cuvinte.

Oricum , eu as fi subiectiv 

PS. Pentruu cei care doresc mai multe amanunte despre film Hachi a dog’s love story .

Vizionare placuta.

Seara  decernarii premilor Oscar a sosit.

O ploaie puternica ar putea sa strice aceasta seara, minutios pregatita.Organizatorii au acoperit cu prelate de plastic statuetele gigant care strajuiau aleea acoperita cu covor rosu din fata Kodak Theatre, unde urmeaza sa difeleze vedetele venite la cea de-a 82-a Gala a Premilor Oscar.

Gala de anul acesta ne ofera cateva noutati:

- pentru prima data castigatorii mult ravnitelor statuete  vor avea numele graavat pe acestea si nu vor mmai astepta cateva saptamani pentru acest lucru.

- pentru prima data , la categoria “Cel mai bun film” sunt nominalizate zece (10) pelicule .

Lupta cea mare se da intre “Avatar” si The Hurt Locker”.

Pana la inceperea ceremoniei, grija cea mai amre a vedetelor este de a arata cat mai bine. Doamnele si-au ales tinutele de gala (sa vedem cat de inspirate  au fost) iar domnii si-au  pus tuxedo-ul cel mai bun.

Gazdele acestei editii vor fi Steve Martin si Alec Baldwin.

And the Oscar goes to ….

• Categoria Cel mai bun film:

- “The Hurt Locker”

• Categoria Cel mai bun regizor:- Kathryn Bigelow – “The Hurt Locker”
• Categoria Cel mai bun actor: -  Jeff Bridges – “Crazy Heart”
• Categoria Cel mai bun actor in rol secundar: -  Christoph Waltz – “Inglourious Basterds”
• Categoria Cea mai buna actrita: – Sandra Bullock – “The Blind Side”
• Categoria Cea mai buna actrita in rol secundar: – Mo’Nique – “Precious”
• Categoria Film de animatie:-“Up” – Pete Docter
• Categoria Cel mai bun film strain: – “El Secreto de Sus Ojos” Argentina
• Categoria Cel mai bun documentar (scurtmetraj): – ” The Cove”
• Categoria Cel mai bun mixaj de sunet: – “The Hurt Locker”
• Categoria Cel mai bun scenariu adaptat: – Geoffrey Fletcher – “Precious”: Based on the Novel Push by Sapphire
• Categoria Cea mai buna coloana sonora: – “Up”
• Categoria Cele mai bune costume: – “The Young Victoria”
• Categoria Cea mai buna scenografie: - “Avatar”
  
• Categoria Cel mai bun scurtmetraj:- “The New Tenants”
• Categoria Cel mai bun montaj de sunet:

- “The Hurt Locker”

• Categoria Cel mai bun scenariu original:

Mark Boal – “The Hurt Locker”

• Categoria Cele mai bune efecte vizuale: – “Avatar”
• Categoria Cel mai bun cantec original:- “Crazy Hearts”
• Categoria Cel mai bun film de animatie (scurtmetraj:“Logorama”
• Categoria Cel mai bun machiaj: “Star Trek”
• Categoria Cea mai buna realizare cinematografica: – “Avatar”

PS. Si iar nu am dormit o noapte dar ma bucur pentru cei care o castigat.
Articol scris in timp real.

Pentru ca mai sunt cateva ore pana la startul ceremoniei de inmanare a premilor Oscar, va propun sa urmariti cateva din cele mai interesante discursuri de la diverse editii ale acestei ceremonii,  adunate intr-o foarte buna compilatie.

Vizionare placuta

O dedicatie pentru toate doamnele si domnisoarele ce vor pasi pragul acestui site.
Multa fericre si sa fiti iubite doamnelor !

Daca tot ne pregatim de 8 Martie, aceasta este oferta vituala

0,1 l palinca = Demo
0,25 l palinca = Trial version
0,5 l palinca = Personal edition
0,7 l palinca = Professional edition
1,0 l palinca = Network edition
1,75 l palinca = Small business edition
3 l palinca = Enterprise edition
5 l palinca = Corporate edition
Palinca de casa – Home edition
50-ul langa bere – Service pack
50-ul de dimineata – Recovery tool
Bere – Patch
Coca-cola, Fanta, 7-up… – Trojan viruses

Fiind week end, am zis sa incerc ceva mai amuzant .

Am gasit aceasta adaptare pentru bloggeri pe Realbadpisy si mi s-a parut amuzanta.

Tatal Nostru care eşti în ZeList
Sfinteasca-se rank-ul tau
Viu advertising-ul tau
Sa prinda redirect pe blogul meu
Precum în trafic.ro aşa şi la TV
Pangerank-ul nostru cel de toate zilele
Da-ni-l noua astazi
Si ne iarta noua posturile noastre
Precum si noi iertam link exchange-erilor nostrii
Si nu ne scoate pe noi din blogroll
Ci ne izbaveste pe noi de trafic minor

ADMIN

Emblema Papala

Emblema heraldica a papei contine cheile incrucisate ale Sfantului Petru (primul episcop al Romei si gardia­nul portilor raiului), aplicate pe tiara papala conica si drapata cu palium, de unde atarna o cruce. Cheile reamin­tesc de mostenirea Sf. Petru; paliumul cu trei coroane denota Sfanta Treime. Toate acestea sunt simboluri ale autoritatii ecleziastice.

• Cheile Incrucisate simbolizeaza cheile Sfantului Petru.

• Cheile sunt din aur si argint pentru a reprezenta cheile cerului si ale pamantului.

• Coroana tripla (tiara) reprezinta cele trei functii ale papilor ca “pastor suprem”, “invatator suprem” si “episcop suprem”.

Crucea aurie din jurul celor trei coroane simbolizeaza crucificarea lui

Steaua lui David

Steaua lui David sau Magen David (Scutul lui David) este unul din cele mai recunoscute semne ale iudaismu­lui si, astazi, este unul din simbolu­rile statului Israel, aparand pe steagul national din 1948. Asocierea cu Da­vid deriva din traditia ca el purta un scut hexagonal in lupta cu Goliat.

Simbolul este alcatuit din doua triun­ghiuri intercalate care formeaza o stea cu sase puncte sau o hexagrama. Al­bul triunghiului superior si negrul tri­unghiului inferior simbolizeaza uni­unea contrariilor.

Cunoscuta si ca Pe­cetea lui Solomon, emblema avea pu­tere ocrotitoare si proprietati magice, dupa cum pretindeau cabalistii. In magie si alchimie, simbolizeaza unitatea elementelor – triunghiul indreptat in sus inseamna foc, iar cel indreptat in jos, apa — si de asemenea, masculini­tatea si feminitatea si sufletul.

Cand cele sase puncte sunt combinate cu un al saptelea punct mistic, invizibil, a-cesta semnifica transformarea. Steaua lui David poate fi denumita si Steaua Creatorului, cu fiecare punct repre­zentand zilele saptamanii, iar hexa­gonul central simbolizeaza Sabatul.

Desi in Israel s-au gasit reprezentari ale stelei in sase colturi, care datau din secolul VII i.e.n., prima folosire oficiala a stelei lui David a avut loc la Praga, in 1354, cand Carol al-IV-lea Imparat Roman le-a dat evreilor dreptul de a avea propriul lor steag. Evreii au pus pe el un simbol Magen David. In 1656, simbolul a fost gravat pe o piatra, pentru a demarca cartierul evreiesc de cele crestine din Viena

Exista mai multe ipoteze despre semnificatia simbolului Magen David, care se traduce literal prin “Scutul lui David”:

• Simbolul provine de la modul in care vechii razboinici evrei isi construiau scuturile, care aveau pe interior cele doua triunghiuri (singura figura geometrica nedeformabila), montate astfel ca sa formeze sase puncte de prindere pe perimetrul scutului.

• Cele sase varfuri simbolizeaza faptul ca Dumnezeu domneste asupra intregului univers, pe sase directii: est, vest, nord, sud, sus si jos.
• In Cabala, cele doua triunghiuri reprezinta dihotomia inerenta omului: binele versus raul, spritualul versus fizicul etc. Prin urmare, cele doua triunghiuri ar putea reprezenta relatia reciproca intre poporul evreu si Dumnezeu. Triunghiul cu varful in sus simbolizeaza faptele bune, care urca spre cer, spre a activa un flux de bunatate, ce se revarsa asupra lumii, reprezentat de triunghiul cu varful in jos.

Menorah

Candelabrul de aur, cu sapte brate -Menorah – este unul dintre cele mai vechi simboluri iudaice. Dateaza din zilele Exodului iudaic, cand a ars in lacasul de rugaciune din desertul Si­nai.

Dupa traditie, a luat nastere din aurul pe care Moise 1-a aruncat in foc. In mod miraculos, alimentat cu ulei de masline, o flacara ardea me­reu, in timp ce celelalte se stingeau. Ulterior, a fost plasat in al doilea tem­plu in Ierusalim pana cand Titus a distrus orasul in anul 70 a.d.

Simbo­lizand intelepciunea divina, cele sap­te brate ale sfesnicului sunt conside­rate ca ramuri din copacul babilonian al luminii si reprezinta cele sapte zile ale Genezei si, de asemenea, Soare­le, Luna si planetele, cele sapte ce­ruri si cele sapte stele ale Ursei Mari.

In 1949, Menorah a devenit emble­ma/stema oficiala a statului Israel si este infatisata pe steagul prezidential

Porumbelul si ramura de maslin

In culturile iudaica si crestina, porum­belul purtand o ramura de maslin sim­bolizeaza pacea. Dupa potopul bib­lic, Noe a trimis de pe arca un corb si un porumbel sa caute pamant uscat.

S-a intors numai porumbelul, stran­gand in cioc o ramura de maslin de pe Muntele Maslinilor, simbol al ier­tarii omului de catre Dumnezeu si al izbavirii omenirii.

In iconografia cres­tina, porumbelul simbolizeaza si Du­hul Sfant, cu sapte porumbei, simbo­lizeaza cele sapte daruri ale Sfantului Duh. Porumbelul si ramura de maslin au devenit un simbol laic.

De unde avea ramura ?

Am doua interpretari de pe Dvar Tora :

Unul dintre comentatorii clasici ai Torei, Nahmanide (Ramban) ne ofera o prima parere conform careia ramura ar fi putut proveni de pe un copac care nu fusese distrus de catre Potop, ci doar cufundat sub ape. Interesant, daca ne gandim ca de obicei vorbim despre Potop ca o distrugere totala a lumii…

Aici, in comentariul sau, Ramban ne sugereaza ca poate Potopul a fost in fapt doar o cufundare a lumii sub ape, pentru ca mai apoi sa iasa de acolo in forma initiala, insa renascuta. In cadrul ritualului de convertire la religia mozaica, de exemplu, pasul final este chiar tevila, mersul la mikva (baia rituala), iar “candidatul” intra in apele care trebuie sa il acopere complet si apoi iese din acele ape o persoana noua din punct de vedere al legii mozaice. Interesant, nu?

A doua varianta, sugerata de rabini in midrash (Bereshit Raba 33:6) este aceea ca ramura de maslin a provenit de pe Muntele Maslinilor din Ierusalim. Ni se propune chiar ideea ca Tara Israelului a fost afectata diferit de Potop si ca de aceea a putut “produce” aceasta ramura. Cu alte cuvinte, simbolul pacii a provenit, conform acestei interpretari, din Orasul Pacii (Ierusalim = ir shalom).

Palmierul

Palmierul este important in iconogra­fia iudaica, unde, in acord cu cabala, simbolizeaza omul cinstit (tzaddik) si fosta stema a Iudeei dupa Exod.

Ala­turi de mirt, fructul citric si salcie, ra­mura de palmier, lulav, este una din cele patru specii agricole de parada la Sukkot pentru sarbatorirea marinimiei lui Dumnezeu. Fiecare reprezinta un tip de evreu, iar palmierul simbo­lizeaza pe cineva care studiaza Torah, dar nu se supune poruncilor.

In plus, ramura de palmier simbolizeaza co­loana verticala indoita in fata lui Dum­nezeu si este un simbol al lui Dumne­zeu insusi. In crestinism, palmierul simbolizeaza dreptatea, invierea, intrarea lui Cgristos in Ierusalim si pele­rinajul pe Pamantul Sfant. In Babilo­nia, Egipt, Grecia Antica si Roma, simboliza victoria.

Secera si ciocanul

Pana nu demult, secera si ciocanul era simbolul comunismului, mai ales in Uniunea Sovietica. Derivata din emblema bolsevica a ciocanului in­crucisat cu un plug, secera si ciocanul reprezinta alianta dintre proletariat (muncitorii industriali) si tarani (mun­citorii agricultori).

Dupa detronarea si alungarea tarului in 1922, secera si ciocanul aurii, pe fond rosu, au fost adoptate ca emblema, stema si steag al U.R.S.S., semnificand puterea po­porului muncitor.

Dupa evenimentele din 1991, presedintele Gorbaciov a dat ordin sa fie inlaturata aceasta ste­ma si steagul Rusiei, fiind inlocuite cu tricolorul rusesc folosit inainte de perioada comunista.

Natiunile Unite

Natiunile Unite fondate in 1945 au astazi 180 de membri, drapelul Nati­unilor Unite, al organizatiei lor, sim­bolizeaza unitatea internationala si pa­cea mondiala promovata de aceasta. Asezat pe fondul albastru al „Natiuni­lor Unite”, drapelul este format dintr-o harta cu toate continentele de pe glob vazute de la Polul Nord si simboli­zeaza unitatea.

Globul este inchis in­tre doua ramuri de maslin ce simbo­lizeaza pacea.

In timpul anumitor con­flicte de pe glob, drapelul purtat de catre fortele pacificatoare ale Natiu­nilor Unite in zonele de razboi si de catre observatorii ONU este semn al impartialitatii si al dorintei de a con­lucra in interesul pacii mondiale.

Japonia

Taramul Soarelui Rasare (Nikon Koku), Japonia expune un steag cu aceasta emblema, impartasind credinta ca im­paratul japonez este un descendent al Soarelui. Unul din cele mai simple drapele din lume a fost adoptat in 1870 si reprezinta un disc solar sfe­ric, de culoarea sangelui (creat dupa o crizantema) pe fond alb. In cel de-al Il-ea razboi mondial, s-au adaugat 12 raze soarelui, si a fost folosit ca steag de batalie al imperiului; pavilioanele navale au avut opt raze.

Potrivit legendei, Japonia a fost creata de catre zei care au infipt o sabie in ocean, la scoaterea ei formandu-se patru picaturi ce au devenit insulele principale, precum si o multitudine de insule mici (peste 5000).

Coreea de Sud

Steagul Coreei de Sud este cunoscut ca si pakwa sau taeguk si in mijloc poarta semnul oriental distinctiv yin-yang care reprezinta armonia perfec­ta a opozitiilor. Jumatatea de sus a semnului yin-yang este colorata in rosu, cea de jos in albastru, plasata pe un fond alb.

Diagonalele radiante de la figura centrala sunt patru kwae ne­gre sau trigrame luate din / Ching-ul chinezesc — Cartea schimbarilor. Pri­vind simbolic spre cele patru zari ale Pamantului, kwae reprezinta cele pa­tru vanturi, anotimpuri, puncte cardi­nale si Soarele, Luna, Pamantul si raiul.

Drapelul a fost adoptat in 1883, dar nu s-a mai folosit in timpul ocu­patiei Coreei de Sud, prima data de ja­ponezi, apoi de Aliati. A fost readoptat de Republica Coreeana in 1948.

Steaua si semiluna

Steaua si semiluna simboluri primare ale Islamului inseamna concentrare, deschidere si victorie, precum si su­veranitate, si divinitate. In acord cu traditia, in 339 i.H. semiluna stralu­citoare in crestere a salvat Bizantul (astazi Istanbul) de atacul lui Filip al Macedoniei.

Pentru a marca gratitu­dinea lor, locuitorii au adoptat semi­luna Dianei ca stema a orasului. Cand orasul a devenit in 330 i.H. Constantinopolul crestin, semiluna a capatat semnificatia unui atribut al Fecioarei Maria.

In 1299, inainte de cucerirea Turciei de astazi, Sultanul Osman a avut viziunea unei semiluni care se in­tindea deasupra intregii lumi siastfel, a devenit simbolul dinastiei Otoma­ne, iar cand Constantinopolul a cazut in mainile lui Mohamed al II-lea in 1453, semiluna reprezenta atat Isla­mul, cat si Imperiul turc.

Steaua a fost adaugata sub domnia sultanului Selim al III-lea in 1793 (cele cinci colturi s-au stabilit in 1844).

Steaua si semi­luna reprezinta astazi un simbol isla­mic universal si sunt prezente pe stea­gurile nationale ale Turciei, Algeriei, Malayeziei, Mauritaniei, Pakistanu­lui, Tunisiei, Ciprului de Nord si ale Ligii Statelor Arabe. Este si stema co­respondentului islamic al Crucii Ro­sii, Societatea Semilunii Rosii.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia

Stele si dungi

Steagul Statelor Unite, Stele si dungi, dateaza din 1777 si marcheaza inde­pendenta Americii fata de Britania.

La origine, steagul a avut 13 stele al­be (cate una pentru fiecare colonie) pe fond albastru si treisprezece dungi, 7 rosii si 6 albe simbolizand – dupa George Washington – stelele, raiul – rosul, tara mama, iar albul, indepen­denta.

De-a lungul secolelor, s-au adaugat noi stele o data cu alaturarea noilor state la Uniune, iar astazi sunt cincizeci. Stelele si dungile sunt pre­zentate aici prin personificarea virtu­tii esentiale de curaj, fermitate (in la­tina Fortitudo)

Darzenia este insoti­ta frecvent de atribute de razboi — ma­ciuca, sabie si platosa - si uneori de un leu. Cand poarta un steag, repre­zinta victoria prin curaj, este prezen­tata adesea ca simbol national si re­prezinta apararea a tot ce ii este drag natiunii.

Datorita simbolismului sau, zona albastra cu cele 50 de stele este numita “uniune”. Aceasta parte a steagului SUA, numita Union Jack.

Steagul federal

In 1861, inaintea Razboiului Civil american, cele sapte state aliate au adoptat steagul lor propriu, cunoscut sub denumirea de „Stele si dungi”.

Era alcatuit dintr-o dunga alba plasata intre doua linii rosii, in a carei parte stanga era un cerc format din sapte stele albe (reprezentand statele rup­te) pe un fond albastru. Mai tarziu, Confederatia a cuprins unsprezece sta­te, ceea ce a facut ca aceasta emblema originala sa devina nepotrivita.

A fost inlocuita cu „Crucea Sudului” sau „Steagul Sudului”: crucea albas­tra a Sf. Andrei, punctata cu stele al­be, plasata pe fond rosu. Acesta a de­venit steagul de batalie al Aliantei dupa ce a fluturat in batalia de la Manassas in 1861 si pana la demiterea Aliantei in 1865.

Astazi, Crucea Su­dului face parte din steagul statului Mississippi.

Vulturul american

Vulturul cu cap alb este specific Sta­telor Unite si este pasarea nationala a Americii, simbolizand forta natiunii. Cand este prezentat cu o ramura de maslin in piciorul drept simbolizeaza intentiile de pace.

Cele treisprezece sageti reprezinta statele originale ale Uniunii si, de asemenea, semnifica promptitudinea in razboi a Americii cand apararea impotriva agresiunii de­vine necesara. Vulturul apare pe Ma­rea Pecete, simbol al autorizarii gu­vernului federal, creat in 1782, si de asemenea, pe multe drapele nationa­le, incluzandu-le pe acelea din Illino is, Jowa, Dakota de Sud, Insulele Sfin­te si Samoa Americana.

Vulturul cu cap alb a devenit stema presedintelui Statelor Unite, fiind prezent in Biroul Oval de la Casa Alba pana si sub forma de covor , deasemenea el este prezent si pe emblema CIA  (Cemtral Inteligence Agency) si a unor companii aeriene.

Fleur – de – Iys

Fleur – de – lys (sau Fleur – de – lis, care inseamna in limba franceza „floare de crin”) este un simbol heraldic floral mult folosit. Prezinta un crin sau lotus stilizat, simbolizand per­fectiunea, lumina si viata si este simbolul regilor Frantei. In legenda fran­ceza, Clovis, imparatul merovingian al francilor, s-a convertit la crestinism in 496 a.d., si atunci, un inger i-a dat un crin de aur ca simbol al purificarii sale. Se spunea ca Clovis a adoptat-o ca emblema dupa nuferii fluviului Rin, care l-au indrumat spre un vad ferit pe unde sa-1 treaca si sa obtina victoria in batalie. In secolul al XII-lca, a devenit simbolul regalitatii fran­ceze. Louis al Vll-lea 1-a folosit pe scutul sau si se crede ca „lys” este o prescurtare de la „Louis”. Intre 1340 si 1801, regii englezi au folosit em­blema pe hainele armatei simbolizand revendicarile lor la tronul Frantei.

Deoarece este alcatuit dintr-un crin triplu, floarea de crin poate reprezen­ta de asemenea, Trinitatea, Fecioa­ra Maria, trinitatile lui Dumnezeu, creatia si regalitatea precum si trupul barbatului, mintea si sufletul. Asam­blarea ei pe capatul unei sulite o lea­ga de puterea martiala masculina.

Floa­rea de crin este simbolul Florentei, cunoscuta ca „orasul crinilor”.

Cocosul galic

Istoria cocosului (le Coq gaulois) ca emblema a Fran­tei dateaza de la adaptarea acesteia de catre gotii razboinici ca emblema de batalie, omagiu spiritului lor de lup­ta. Povestirile cu animale din evul mediu numeau cocosul „Gallus” — probabil o derivatie a numelui Gaul. In timpul Revolutiei Franceze, coco­sul a aparut pe drapelul Frantei. In context revolutionar, cocosul aduna atribute de vigilenta si suprematie. As­tazi, cocosul francez inseamna man­drie si agresiune pozitiva.

A fost emblema nationala a Frantei revolutionare, deoarece romanii ii numeau gali pe locuitorii Frantei de azi si se pare ca le-au dat acest nume fiindca multi dintre ei purtau moturi roscate.

Dupa revolutia de la 1789, in cautarea unei embleme pentru baterea monedelor noi, juriul a recomandat un cocos, gandindu-se la desteptare, vigilenta, la trezirea cunostintelor. Poporul insa, cand a vazut “cocosul” pe monedele de 20 de franci, a facut o legatura cu vechii gali.

Stema Amsterdamului

Stema orasului olandez Amsterdam, care dateaza din secolul al XV-lea, este descrisa in termeni heraldici ca fiind „rosie, cu o bara verticala nea­gra in mijloc cu trei cruciulite de ar­gint – trei cruciulite albe pe fasia neagra plasata in centrul unui fond rosu.

Cele trei cruci reprezinta justi­tia. Ele provin de la stema contilor de Amstel a caror casa din Persijin da­dea privilegii Amsterdamului, care in secolul al XHI-lea era un sat modest de pescari, sau alternativ, de la stema conacului de Breda (care apare in a-ceea a printilor de Orange).

Scutul heraldic al Amsterdamului este une­ori prezentat ca fiind tinut de doi lei si este impodobit cu coroana imperiala si motoul: Heldhaftig, Vastberaden, Barmherzig (“Eroic, hota­rat, caritabil”) pentru atitudinea orasului in cadrul rezistentei nationale fata de invadatori.

Cele trei cruci ale Sf. Andrei, iar semnificatia lor heraldica este necunoscuta, insa unii istorici sunt de parere ca simbolizeaza cele trei calamitati care au devastat orasul: ciuma, inundatiile si focul.

Leul belgian

Leul este o emblema istorica a Belgi­ei si figureaza in armatele nationale ale tarii. Aceasta harta dateaza dina­intea independentei Belgiei din 1830, insa leul desenat este simbolul man­driei si autonomiei acestei tari. Car­tograful a combinat ingenios geogra­fia regiunilor Belgiei cu emblema na­tionala rezultand „Leo Belgicus” – un simbol al nesupunerii nationale

Fio­rosul leu este prezentat cu spatele spre Anglia, ragand feroce la tarile inveci­nate, identificate usor pe harta prin scuturile lor heraldice (de ex, cele ale diverselor provincii ale Belgiei). Mar­ginile hartii si figura leului belgian sunt incadrate de portretele notabile ale unor personalitati belgiene.

Stema Belgiei contine doi lei rampanti (numiti Leii Belgieni, sau Leo Belgicus), care sunt simbolul national al tarii. In centrul stemei se afla un scut pe care este desenat simbolul traditional al leului.

Pe fundalul stemei este o mantie (simbolul monarhiei) in josul careia se afla un banner pe care este scris motto – ul national: L’union fait la force sau Eendracht maakt macht, care inseamna Puterea sta In unitate. Fiecare leu tine cate un steag al Belgiei, iar din spatele mantiei se inalta steagurile provinciilor Belgiei. In partea de sus a mantiei este reprezentata coroana regala.

Leul heraldic

Leul este una din cele mai populare imagini din heraldica. Simbolizeaza curajul, forta si feroci­tatea.

Arta crestina reprezenta regele fiarelor ca pe o creatura binevoitoare; intr-adevar, Biblia il descria pe Chris­tos ca pe leul iudeilor, iar leul inari­pat a devenit simbolul Sfantului Marc. In heraldica, simbolizeaza vitejia, re­galitatea si protectia si este o parte din armura regala engleza. Leul furi­os  tine in sus un cru­cifix, denotand rolul sau ca protector puternic al crestinatatii.

El a fost timp de un mileniu simbolul Serenisimei Republici Venetiene si este asociat In continuare cu orasul italian Venetia iar un leu-grifon este prezent pe stema republicii Crimeea.

Vulturul german

Vulturul negru din heraldica germana dateaza de la folosirea lui ca emble­ma a Sfantului Imperiu Roman, al ca­rui imparati il priveau ca simbol al autoritatii pe care o revendicau si pe care l-au preluat de la romani.

De-a lungul perioadei de dizolvare a Sfan­tului Imperiu Roman, de unificare a natiunii germane din 1871, de abdi­care a Kaiserului, de intemeiere a Re­publicii Weimar si a celui dc-al Ill-lea Rcich, vulturul a ramas emblema Ger­maniei – plesuv, stilizat, cu cioc inco­voiat, cu anvergura mare a aripilor.

Ca semn heraldic vulturul german este unul din cele mai vechi insemne din lume iar culorile lui sunt similare cu acelea ale drapelului german: negru , rosu si auriu.A fost adoptat ca stema pentru prima data de Sfantul Imperiu Roman, apoi in cel Bizantin,  reprezentand invincibilitatea ,  pentru ca  in 1433 sa fie preluat ca emblema imperiala de catre Sfantul Imparat Roman,   Sigismund.

De atunci el a devenit stema natiunii germane chiar daca a suportat mici modicari.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia

Coroana

Coroana, coronita sau diadema este simbolul principal al regalitatii, no­bletei si succesului.

Deoarece este purtata pe partea cea mai „nobila” a corpului — capul, sediul sufletului — ea subliniaza maretia spirituala si au­toritatea temporara a purtatorului. Cu toate ca sunt purtate mai ales de su­verani, coroanele simbolizeaza si au­toritatea religioasa: papa poarta o tripla coroana.

Zeitatile si faraonii Egiptului antic purtau coroane duble care erau inzestrate cu puteri magice, in religiile orientale, coroana simbo­lizeaza inaltarea spirituala. In unele religii, inclusiv in crestinism, coroa­na inseamna gloria divina si candva se asezau coroane pe capetele celor de curand trecuti in lumea dreptilor ca semn al unificarii lor cu Dumnezeu.

Coroanele incorporeaza, in general, simbolismul cercului - infinitul si perfectiunea – si pot sugera puterea solara, lumina si iluminarea cand sunt decorate cu raze. In majoritatea culturilor in care domina un sistem nobiliar, cavalerii poarta diferite for­me de coroane, in functie de rangul lor: deci coronitele ducilor, contilor si baronilor se dinsting prin forma lor specifica care devin mai putin stralu­citoare in raport cu descresterea pozi­tiei ierarhice a nobilului purtator.

Ciulinul

Ciulinul plin de tepi, alaturi de moto­ul Nemo me impune lacessit (Nimeni nu ma provoaca cu impunitatea), este stema nationala a Scotiei. Este un simbol de sfidare si de dorinta pentru apararea Scotiei.

Legenda spune ca, in secolul al VlII-lea, scotienii au fost alertati de un atac iminent al danezi­lor si unul din luptatorii scandinavi desculti a pasit pe un ciulin si a stri­gat de durere; ca rezultat, invadatorii au fost pusi pe fuga cu succes. Sub domnia lui Jacob al III-lea de Scotia (1451-88), ciulinul a fost adoptat ofi­cial ca emblema a Scotiei, iar mai tarziu a aparut si pe armele regale britanice.

Ordinul Britanic al Ciulinu­lui este un ordin cavaleresc important, in analogie crestina, ciulinul este echivalat atat cu coroana de spini, cat si cu moartea omului, deci reprezinta tristetea si pacatul. Scotia este simbo­lizata si prin sporran, kilt (modelul de pe stofa — ecosez — carourile vii-ale kiltului  identifica mai departe aparte­nenta la clan) si prin cimpoi.

Harpa

Alaturi de trifoi, harpa este importan­ta emblema a Irlandei, reflectand mos­tenirea celtica.

Este un atribut al zeu­lui bun si al tatalui tuturor, Dagdaunul din Tuatha De Dannan irlandezi — caruia i se datora schimbarea ano­timpurilor cand canta din harpa sa. In mitologia scandinava, ca si in cea cel­tica, harpa era privita ca un pod mis­tic intre rai si Pamant.

Simbolul in­dica, de asemenea, si mostenirea mu­zicala remarcabila a Irlandei.

Trifoiul

Asocierea trifoiului cu Irlanda datea­za inca din secolul al V-lea, cand Sf. Patrick (a carui emblema-insemn il reprezinta) a folosit trifoiul pentru a ilustra conceptul Sfintei Treimi con­vertitilor crestini.

Denumirea engle­zeasca „shamrach” deriva atat din cu­vantul arab shamrakh, care reprezen­ta Triadele Persane, cat si din irlan­dezul seamrog — „trifoi mic”.

In co­munitatile irlandeze, in 17 martie, ziua Sfantului Patrick se poarta trifoiul (sau imbracaminte si podoabe verzi).

Roza Tudorilor

Roza Tudorilor reprezinta o Anglie unita.

Intre anii 1455 si 1485, Anglia a fost sfasiata de Razboiul celor doua Roze, o lupta cauzata de ambitiile di­nastice ale caselor Lancaster si York, ale caror embleme insumau tranda­firul rosu si, respectiv, alb, ambele dorind ca pretendentul lor sa fie ase­zat pe tronul Angliei.

Cand in sfarsit Henric Tudor de Lancaster a ajuns la tron in 1485 ca Henric al Vll-lea (pri­mul rege al  dinastiei Tudor, cele doua roze, ro­sie si alba, au fost combinate for­mand o singura roza -  trandafirul Tudorilor.

Drapelul Britanic
Cunoscut ca „Union Jack”, drapelul Regatului Unit, simbolizeaza unirea Angliei, Scotiei si Irlandei pronunta­ta prin Actul de Unire din 1801.

Stea­gul este alcatuit dintr-o cruce alba (saltire) pe fondul albastru al Sf. Andrei (cel mai important sfant al Scotiei), deasupra careia este suprapusa cru­cea rosie a Sf.-lui Patrick (cel mai im­portant sfant al Irlandei), crucea rosie a Sf.-lui George (patron al Angliei) trece peste ambele si este conturata cu alb. Cea mai timpurie versiune a stea­gului dateaza din 1606, la trei ani du­pa unificarea regatelor Angliei si Sco­tiei sub James I de Anglia (Iacob al Vl-lea de Scotia), la inceput, acest steag flutura in exclusivitate pe catar­gele vaselor regale.

Drapelul Uniunii a aparut mai tarziu in cantonul Pavi­lionului de comert englez, iar acum este parte a steagurilor multor tari din Comunitatea Britanica de Natiuni, inclusiv Australia, Noua Zeelanda si Fiji, precum si a coloniilor si vechi­lor colonii ca Hong Kong, Bermude, Insulele Cayman, Insulele Sfinte Bri­tanice si Insulele Falkland.

Frunza de artar

Frunza de artar este emblema Cana­dei. Aceasta a inlocuit in 1965 insem­nul Rosu al Britaniei pe drapelul tarii. Reprezentata ca o frunza rosie cu un­sprezece varfuri, artarul are o impor­tanta deosebita pentru Canada datori­ta raspandirii sale in acea tara si a ro­lului sau vital in economie (seva de ar­tar produce zaharul si siropul de artar, iar lemnul dur este folosit in produc­tia de mobila si platelaj). Cautarile pentru un nou steag Canadian au inceput in 1925 cind un comitet a inceput sa cerceteze posibilul proiect pentru un steag national.

In Octomrie 1964, dupa eliminarea a numeroase propuneri, s-a ramas cu trei posibile variante – Un steag rosu cu the fleur-de-lis, un design incorporind trei frunze de stejar, si un steag rosu cu o singura frunza stilizata de artar pe un patrat alb. (Pearson insusi a preferat varianta cu trei frunze rosii intre doua dungi albastre).

Abia in 1965 dupa ce au definitivat culorile alb-rosii si frunza de artar stilizata ,Canadei I s-a recunoscut independenta de catre Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Designul efectiv al drapelului a fost efectuat de Jacques St-Cyr impreuna cu George Best, dupa cercetarile indelungi efectuate de specialistii in heraldica si istorie John Matheson si Dr. George Stanley

In China si Japonia, frunza de artar este atat sem­nul indragostitilor, cat si al toamnei.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia

Pomul de Craciun

Pomul de Craciun a devenit un simbol universal si, in zilele noastre este inaltat si decorat de oameni de orice religie, indiferent de clima tarii de bastina.

Originile lui se intind pana in paganism. In traditiile norvegiene si scandinave copacii vesnic verzi erau decorati, (iar bradul lui Odin a fost ars) in onoarea solstitiului de iarna (25 decembrie) pentru a sarbatori renasterea soarelui, pentru a simboliza puterea vietii care triumfa chiar si in lunile plictisitoare de iarna si pentru a comemora sfarsitul vechiului an si inceperea unui nou an.

In timpul „noptilor dubioase” (25 decembrie – 6 ianuarie) din vremea paganilor, cand ramurile rau agatate in locuinte pentru protectie, in antichitate, pinul dedicat lui Attis si Cybelei era adesea decorat cu ornamente.

Pomul de Craciun a devenit un simbol doar in secolul al XlX-lea simbolizand renasterea si imortalitatea. Acesta il simbolizeaza pe Christos ca fiind pomul vietii, in timp ce lumanarile il reprezinta pe Isus insusi ca fiind lumina lumii – si uneori sufletele sau soarele, luna si stelele Pomului Cosmic.

Merele inlocuite  cu jucarii au fost folosite odata pentru decor simbolizand marul Pomului Stiintei, cauza pacatului uman original pe care doar Isus singurul are darul sa-1 ierte.

Copacii pereni

Datorita faptului ca acesti arbori nu-si scutura frunzele niciodata, copacii vesnic verzi sau coniferele sunt un simbol universal al longevitatii si imortalitatii spirituale si fizice.

Arbori ca si chiparosul sunt plantati adesea in cimitirele din Europa, India si China simbolizand viata de dupa moarte. Tisa este un arbore de cimitir si un simbol al jelirii si durerii.

Coroanele funerare din frunze verzi semnifica faima nemuritoare, in Europa, pinul este un prim simbol al longevitatii, iar in Japonia al prieteniei constante.

Maslinul

Asa cum ramura de maslin e simbolul universal al pacii, asa este si pomul de maslin, dar simbolizeaza si stiinta, purificarea, fertilitatea, longevitatea, abundenta si victoria.

Pentru ca produce un ulei bogat care poate fi ars in lampi, maslinul era sacru in timpurile greco-romane pentru Athena zeita invataturii. Proprietatile de curatare ale uleiului fac din maslin un simbol al purificarii.

Maslinul poate trai secole, semnifica astfel viata lunga. E un simbol al fertilitatii, iar miresele din antichitate purtau ghirlande de maslin. Ghirlanda de maslin a lui Zeus era cel mai mare premiu al Jocurilor Olimpice, reprezentand victoria. Maslinul Acropolei avea putere asupra vietii si viitorului poporului grec.

In credinta evreiasca, maslinul simbolizeaza putere si frumusete si era emblema tribului Asher, in timp ce in China, el reprezinta continuitatea linistita, si gratia si este pomul caderii. Fecioara Maria poate avea un buchet de maslini in locul crinilor.

Stejarul

Regele padurii, puternicul stejar este mai predominant in Occident decat in Orient si are mai multe semnificatii in tarile occidentale, unde, prin statu¬ra impozanta cu radacini solid infipte in pamant reprezinta puterea, masculinitatea, gloria militara si imortalitatea.

Se spunea ca stejarul atrage trasnetul si ca era sacru pentru zeii fulgerelor din culturile ariene, incluzandu-i pe zeii:  greco-roman Zeus ,  zeul norvegian Thor si zeul german Donar.

A fost dedicat si lui Silvanus, zeul roman al padurilor.

Stejarul era adorat in special de druizi in combinatie cu vascul „feminin” si de civilizatiile germanice, celtice si scandinave care-1 venerau in dumbravile sfinte de stejari. In toate aceste civilizatii el era reprezentantul divinitatii si al masculinitatii, in ciuda asocierilor sale masculine, este sacru pentru zeite in alte culturi: unele triburi americane native il considera un simbol al Mamei Pamantului, iar in antichitate era dedicat Herei, driadele erau nimfe de stejar.

Lemnul greu al stejarului a fost comparat cu incoruptibilitatea. Combinat cu potentialul de a trai mult, el simbolizeaza putere si viata eterna. In iconografia crestina, stejarul simbo¬lizeaza credinta de nelapadat a lui Christos si virtutea si totodata se con¬stituie ca sursa de lemn durabil pentru cruci.

Lemnul de stejar de sub picioarele sfantului misionar Bonifacio reprezinta convertirea druizilor.

In iudaism, stejarul e pomul fagaduintei si simbolizeaza prezenta lui Dumnezeu. Romanii ofereau ghirlande de stejari ca premii celor care salvau vieti in batalii, un astfel de obicei avea inca ecou in secolul al XVIII-lea cand steja¬rul a devenit un simbol german al eroismului, incepand din secolul al XIX-lea frunzele de stejar au fost folosite in victorii si in reprezentarea semnelor militare.

In China, pe langa ca sim¬bolizeaza putere masculina, stejarul reprezinta slabiciunea, pentru ca, spre deosebire de salcie sau bambus, el ra¬mane rigid la furtuni si se rupe in loc sa se indoaie la presiuni.

Palmierul

In iconografia moderna nonreligioasa, palmierul promite placerile tarilor tropicale si este un simbol favorit al turistilor. Oricum are un simbol mai profund in contextele istorice si religioase.

Datorita inaltimii sale si frunzelor care radiaza era un simbol solar si al fertilitatii. Mai tarziu a reprezentat faima, victoria, pacea si dreptatea. Datorita asocierilor sale solare babilonienii il considerau un pom divin si era sfant pentru Ra in Egipt si pentru Helios si Apollo in Grecia.

Palmierul era pomul vietii in multe civilizatii ale evului mediu oriental, zeul fenician Baal-Tamar era stapanul palmierului si palmierul era emblema zeitei mame si a lui Astarte si Ishtar.
In Roma antica victoriile erau sarbatorite cu ramuri de palmier – iar in timpurile crestine frunzele vesnic verzi ale palmierilor erau folosite ca embleme funerare simbolizand calvarul si victoria asupra mortii.

Cand Isus a intrat in Ierusalim, i-au fost asternute in cale, crengi de palmieri un eveniment comemorat in ziua numita Duminica palmierilor, cand frunze de palmier in forma de cruce sunt binecuvantate si pastrate pana la Miercurea Cenusii (incepe postul Pastelui) pentru a simboliza prezenta lui Isus.

In evul mediu o frunza de palmier era un semn al calatoriei spre Tara Sfanta, cei care o purtau erau numiti „palmieri”.

Plopul

Plopul, un arbore inalt cu ramuri subtiri indreptate in sus, este renumit pentru frunzele lui care tremura la cea mai mica adiere de vant.

Astfel el este un simbol al fricii si al nehotararii.

Vechii greci credeau ca s-a nascut in lumea cealalta si a venit aici pentru a simboliza funeraliile si trezirea. In plus, prin aparenta asemanare cu tremurul pacientilor scuturati de friguri, plopul a devenit un simbol al febrei si remediu pentru aceasta boala.

In traditia crestina plopul este asociat cu Isus in doua povesti:
-    in prima frunzele lui tremurau incontrolabil cand au auzit ca crucea pe care urma sa fie crucificat Christos va fi facuta din lemnul sau
-    in a doua poveste frunzele plopului au fost blestemate sa tremure etern pentru ca nu si-a aplecat capul in timpul Crucificarii.

In simbolismul crestin, plopul simbolizeaza lamentatia sau rusinea, conflicte puternice in forul interior provenite din imprejurari exeterioare potrivnice, iar in vis,, prietenie devotata.

Bibliografie : Clare Gibson – Semne si Simboluri
Wikipedia